Minarea de monede virtuale consumă tot atâta energie electrică cât o ţară cu 17 milioane de locuitori

Goana după aur din secolul al XIX-lea are un corespondent modern – o activitate care promite să creeze bani din nimic, consumând mai întâi cantităţi copioase de energie electrică. „Minerul” modern investeşte sume considerabile în hardware sofisticat, sperând să amortizeze investiţia şi să obţină profit într-un timp cât mai scurt, ignorând cu totul impactul avut de această activitate asupra mediului înconjurător.

Bitcoin şi mai nou Ethereum, aşa numitele monede virtuale alternative, au dat naştere uneia dintre cele mai dinamice bule speculative din ultimii ani. Aceasta este întreţinută pe de o parte de dorinţa celor aflaţi la baza piramidei de a obţine profit rapid creând ceva din nimic folosind mijloace aflate uşor la îndemână şi aşteptările altora de a se îmbogăţi, colecţionând cât mai multe monede virtuale pentru a revinde apoi în câştig, când preţul raportat la bani reali a crescut suficient de mult.

Faptul că dificultatea operaţiunii prin care sunt generate monede virtuale creşte constant şi chiar există o limită privind numărul total de monede virtuale care pot exista simultan alimentează, pe de o parte, vânzarea până la epuizarea completă a stocurilor de dispozitive care facilitează obţinerea acestora – acceleratoarea grafice pentru PC, surse de alimentare, ASIC-uri (dispozitive care folosesc hardware special proiectat pentru acest scop). În tot acest timp preţul monedei virtuale tot mai greu de generat folosind mijloacele actuale creşte şi el, mai rapid decât cotaţia oricărei alte monede oficiale, justificând efortul de a ţine pasul cu noile cerinţe hardware şi suporta consumul de energie crescut.

Momentan, activitatea de minare a principalelor monede virtuale generează un consum de electricitate estimat la 14.54 TWh (Bitcoin) şi 4.69 TWh (Ethereum), iar tendinţa este de creştere rapidă.

Moneda Ethereum generează un consum de energie similar Republicii Moldova (aprox. 3 milioane locuitori), în timp ce moneda Bitcoin are un impact similar Turkmenistanului (5.1 milioane locuitori) sau Siria (17 milioane locuitori în anul 2014).

Dacă ar avea statutul de ţară, Bitcoin ar fi pe locul 81 din punct de vedere al consumului de electricitate (locul 71, dacă includem în calcul şi moneda Ethereum).

Pe termen ceva mai lung, imposibilitatea creării de noi monede virtuale (complexitatea procedeului de minare creşte exponenţial) şi neîncrederea celor care deţin portofolii mari de monede virtuale ar putea stopa brusc acest fenomen, runde succesive de vânzare în masă alimentând deja episoade de volatilitate extremă a cotaţiilor. Ca şi în cazul altor bule speculative, la final numărul celor păgubiţi de tranzacţiile cu monede virtuale va fi, probabil, mult mai mare decât al celor îmbogăţiţi de acestea.