ASUS Padfone 2 – mai puternic, mai uşor, dar diferit

ASUS Padfone este încă un produs interesant care oferă o ingenioasă combinaţie între un telefon mobil, o tabletă şi un laptop, însă perioada extrem de lungă de dezvoltarea a acestuia şi-a pus amprenta asupra anumitor aspecte, subliniate în prezentarea făcută de Go4it.ro. Vestea că producătorul pregăteşte o a doua versiune a acestui produs nu a mirat pe nimeni la acea vreme, însă perioada de numai şase luni între lansările celor două generaţii ar putea dezamăgi actualii cumpărători.

Aceştia nu trebuie să se simtă însă păcăliţi pentru că, dacă Padfone 2 preia ideea combinaţiei dintre tabletă şi telefon şi repară anumite probleme, face şi o serie de compromisuri care-l fac un produs diferit.

Cea mai mare pierdere pentru cei care şi-ar fi dori un Padfone îmbunătăţit este renunţarea completă la tastatură opţională. Într-adevăr, dacă Padfone a fost un echipament 3-în-1, Padfone 2 este doar un 2-în-1. Compania a promis că va lansa, dacă va exista cerere, şi o tastatură suplimentară, însă aceasta va fi un model cu conectare Bluetooth care va pierde, în mod evident, şi avantajul bateriei suplimentare. Din acest motiv, dacă Padfone a fost un hibrid pentru mediul business, Padfone 2 pare mai degrabă o soluţie consumer.

Construcţie, prezentare, ergonomie, dotări

La o primă vedere, terminalul telefonic Padfone 2 este izbitor de aemănător cu modelul anterior. Ca şi predecesorul său, Padfone 2 foloseşte o ramă centrală fabricată din aluminiu, mai lată în partea superioară şi mai îngustă în cea de jos, pe care sunt amplasate toate butoanele şi conectorii. Evident, saltul la ecranul de 4,7″ a determinat şi o creştere a dimensiunilor, Padfone 2 fiind cu aproape un centimetru mai înalt şi cu 3,5 milimetri mai lat. Terminalul a pierdut în schimb din grosime, ajungând acum la numai 9 milimetri, iar greutatea a crescut cu doar şase grame, ajungând acum la o încă confortabilă cifră de 135.

Partea frontală este similară, oferind un panou de sticlă Gorilla Fit pe cea mai mare parte din suprafaţă, care acoperă inclusiv butoanele capacitive cu iluminare, şi o mică teşitură acoperită cu plastic în partea inferioară. Capacul posterior păstrează acelaşi design cu şanţuri radiale izvorâte din zona camerei foto, materialul ales pentru fabricaţie fiind un plastic rigid. Cum era de aşteptat, ţinând cont de precedent, întregul ansamblu este solid şi nu are zone care flexează neplăcut sau emit zgomote.

Aici se vor remarca însă şi primele diferenţe faţă de modelul original. Padfone 2 a pierdut posibilitatea de detaşare a capacului, terminalul nemaioferind un slot MicroSD şi mutând locaşul cartelei Micro SIM într-un slot cu tăviţă, amplasat în partea superioară. Pierderea posibilităţii de extindere a memoriei interne este regretabilă, tot aşa cum regretabilă este şi pierderea conectorilor separaţi Micro USB şi Micro HDMI în favoarea unei combinaţii MHL/USB proprietare.

Cel din urmă era util pentru preluarea semnalului video, deşi necesita cioplirea cu măiestrie a unui conector Micro HDMI obişnuit, acest standard fiind de preferat unui mai puţin comun MHL. Odată cu cei doi conectori, tableta a pierdut şi sloturile de extensie sau mufele USB, fiind acum un simplu ecran cu butoane şi un conector pentru încărcare.

Dacă terminalul pare, dincolo de dimensiuni, neschimbat, tableta Padfone 2 Station este cu totul nouă. Dimensiunile cam mari ale primului model au fost mult reduse, aceasta având acum o grosime de numai 10 milimetri în cea mai mare parte a sa şi 14 milimetri în zona noului locaş de andocare.

Faţă de locaşul cu capac, acesta este un sistem deschis care include două şine metalice, o suprafaţă protectoare din teflon în zona contactului cu ecranul terminalului mobil şi patru picioruşe din cauciuc pentru fixare. Soluţia este mai puţin discretă decât cea folosită anterior, terminalul mobil fiind şi el mai puţin protejat de şocuri, însă operaţiunea de ataşare a telefonului este mult mai rapidă.

Materialul folosit este plasticul, acesta având o textură cauciucată cu aderenţă foarte bună. Din păcate, după cum am spus deja, tableta oferă doar butoane pentru controlul volumului, un buton Power/Lock, camera foto frontală şi un difuzor monofonic impozant cu prestaţie foarte bună.

În ciuda dimensiunilor mărite, terminalul mobil şi-a păstrat ergonomia bună, acesta fiind uşor şi confortabil. Saltul şi mai mare este făcut de tableta Padfone 2 Station, care este mult mai uşor de ţinut în mână, are o aderenţa superioară şi a pierdut mai bine de 200 de grame, întregul ansamblu ajungând acum să cântărească aproximativ cât o tabletă de 10″ obişnuită: 649 de grame.

Ecran, hardware, autonomie, specificaţii

Ecranul terminalului Padfone a avut două deficienţe deranjate: rezoluţia şi tipul panoului. ASUS le-a corectat pe amândouă, Padfone 2 oferind acum un excelent ecran IPS+ cu diagonală de 4,7″ şi o rezoluţie de 720 x 1280 pixeli. Acesta oferă o luminozitate ridicată, sabotată însă de un reglaj automat teribil de zgârcit, un nivel de negru bun pentru un panou IPS şi culori sau unghiuri de vizualizare excelente. După cum era de aşteptat, lectura textului sau vizualizarea imaginilor sunt o reală plăcere datorită densităţii ridicate de 312 ppi.

Din păcate, tableta Padfone 2 Station a rămas ancorată într-un trecut care se îndepărtează rapid pe zi ce trece. Ecranul cu diagonală de 10,1″, care foloseşte tot un panou IPS, este inferior celui implementat pe telefon, având un nivel de negru mai slab dar o luminozitate ceva mai bună. Spre deosebire de ecranul terminalului, pelicula oleofobică nu prea îşi face treaba, acesta devenind rapid o capcană sigură şi insistentă pentru grăsime şi transpiraţie.

Problema reală este însă densitatea scăzută dată de rezoluţia de 1280 x 800 pixeli, care o face să pălească în faţa vârfurilor de gamă care au ajuns la rezoluţii WQXGA. Este regretabil că ASUS nu a reuşit să pluseze cu excelentul ecran WUXGA pe care l-am văzut implementat pe modelul Transformer Pad Infinity.

Ceea ce impresionează cu adevărat este saltul la procesorul Qualcomm Snapdragon S4 APQ8064, o premieră dublă pentru celebrul producător de chipuri pentru că este atât prima platformă Krait quad-core, cât şi prima care foloseşte noul chip grafic Adreno 320. Tactat la 1,5GHz, nucleul quad-core şi-a arătat puterea superioară în teste precum Geekbench sau Quadrant, iar în altele, precum AnTuTu, Vellamo sau Linpack, şi-a umilit de-a dreptul rivalii.

Deşi Qualcomm nu a excelat niciodată la capitolul putere grafică, noul Adreno 320 a impresionat. Randarea 3D la rezoluţie Full HD a urcat la un excelent scor de 78 de cadre pe secundă în GL Benchmark, depăşind net rivalul direct NVIDIA Tegra 3 şi fiind surclasat doar de produsele recente de la Apple precum A5X, A6 sau A6X.

Ca o concluzie generală, dincolo de produsele Nexus 4 şi Optimus G, care nu au ajuns încă în mâinile noastre dar despre care ştim că folosesc aceeaşi platformă Qualcomm, ASUS Padfone 2 este cel mai rapid terminal Android testat de noi până acum. Această puternică platformă este însoţită de o generoasă memorie RAM cu o capacitate de 2GB şi o stocare internă de 32 sau 64GB, din păcate neextensibilă.

Nu toate aspectele Padfone 2 au fost tot atât de plăcute, deoarece ne-am lovit şi de două neajunsuri: temperatura şi autonomia. Deşi foloseşte o platformă hardware fabricată într-un proces tehnologic pe 28 de nanometri, care este în mod normal unul eficient din punct de vedere energetic, terminalul ASUS a ajuns la temperaturi maxime neaşteptat de ridicate.

Într-un regim de utilizare moderat, care a implicat câte 3 ore de conectare 3G şi wireless, circa jumătate de oră de apeluri, captură foto/video şi utilizarea de push-mail, bateria cu o capacitate de 2140 mAh a oferit o autonomie de numai 30 de ore, ceea ce nu garantează mereu acoperirea unei zile întregi în cazul unei utilizări mai intense. Prestaţia tabletei a fost însă şi mai dezamăgitoare, Padfone 2 fiind departe de autonomia gloriosului său înaintaş şi clasându-se ultimul în topul nostru. Acest lucru este surprinzător, deoarece capacitatea totală de 7140 mAh promitea mai mult, însă testarea unei a doua unităţi şi a unui firmware mai nou, indisponibil încă publicului, nu a schimbat nimic.

• Ecran: Padfone 2 – 4,7″, IPS+, 720 x 1280 pixeli, Gorilla Fit / Padfone 2 Station – 10,1″, IPS, 1280 x 800 pixeli
• Sistem de operare: Android 4.0.4
• Chipset: Qualcomm APQ8064
• Procesor: Krait, quad-core, 1.5GHz
• GPU: Adreno 320
• RAM: 2GB
• Memorie: 32 sau 64GB, 3GB rezervaţi
• Card: nu
• 3G: HSDPA/HSUPA/LTE
• WiFi: 802.11 a/b/g/n, dual-band, MIMO, 150Mbps
• Bluetooth: 4.0
• GPS: Da, GLONASS
• USB: Padfone 2 – MicroUSB
• Cameră foto: 13MP, F/2.4, autofocus, obiectiv cu 5 lentile
• Filmare video: 1080p/30fps, 720p/60fps, autofocus continuu
• Cameră video secundară: Padfone 2 – 1,2MP / Padfone 2 Station – 1MP
• Baterie: Padfone 2 – 2140mAh / Padfone 2 Station – 5000 mAh
• Dimensiuni: Padfone 2 – 137.9 x 68.9 x 9 mm / Padfone 2 Station – 263 x 180.8 x 10.4 mm
• Greutate: Padfone 2 – 135 grame / Padfone 2 Station – 514 grame
• Altele: NFC, ieşire MHL

Software, redare audio si video

ASUS este unul dintre producătorii care nu particularizează prea mult interfaţa sistemului de operare Android, iar acest lucru este benefic pentru că viteza de operare este foarte bună. Peste nucleul Android 4.0.4, ASUS a adăugat doar o arie pentru notificări mai bogată, o serie de setări avansate în Settings şi câteva aplicaţii.

Aria pentru notificări include scurtăturile clasice pentru wireless, GPS, Bluetooth sau conexiunea de date, oferind suplimentar un Hotspot, opţiunea de economisire a energie Smart Saving şi Instant Dicţionary, un modul interesant pentru traduceri şi definiţii dar care nu oferă suport pentru limba română. Vechile profituri de control al puterii au dispărut, fiind înlocuite de sus-menţionatul Smart Saving şi o căsuţă pentru activarea Ultimate Mode.

Trecerea de la telefon la tabletă este centralizată în submeniul ASUS Customized Settings, acesta oferind aceleaşi opţiuni pentru controlul compatibilităţii aplicaţiilor instalate cu schimbarea dinamică. Faţă de vechiul Padfone , se remarcă în schimb saltul de performanţă, comutarea între cele două moduri de lucru fiind mult mai rapidă.

Pe lista aplicaţiilor preinstalate se numără ASUS Studio, un editor foto cu efecte şi instrumente de ajustare a imaginilor, AppLocker, un modul de restrictionare a accesului la aplicaţii, SuperNote, un client pentru scrierea notiţelor cu ajutorul unui stylus şi, evident, soluţia de acces la serviciul de stocare cloud al companiei, care oferă gratuit 50GB timp de doi ani.

Dorinţa de neamestec prea mare în codul Android se reflectă însă neplăcut asupra dotărilor software multimedia. ASUS nu oferă nici o aplicaţie dedicată, redarea audio fiind preluată de Play Music iar cea video de Gallery, iar suportul pentru codecuri este minim. Amatorii de muzică nu vor suferi prea tare, compatibilitatea cu MP3, AAC, HE-AAC sau FLAC fiind nativă, însă redarea video, dincolo de suportul suplimentar pentru containerul MKV, duce lipsa decodării AC3 sau DTS şi a afişării subtitrărilor.

Padfone 2 nu este cel mai bun player portabil încorporat într-un telefon, neridicându-se de exemplu la nivelul iPhone 5 sau Galaxy S III, însă redarea audio, dincolo de nişte medii cam plate care trebuie corectate din egalizator, este bună. Doar volumul va dezamăgi amatorii de zgomot excesiv, însă restul ne putem bucura de o redare cu bas solid şi înalte curate, mai ales că ASUS a strecurat în pachet şi un headset intra-auricular cu o calitate decentă. Trecând la redarea video, aceasta este pusă în valoare de ecranele telefonului şi tabletei, iar faptul că Padfone 2 a pierdut mult din volum şi greutate îl face un player portabil mai comod decât prima versiune. Dacă folosiţi puternicul difuzor extern, veţi putea utiliza şi modului de procesare Audio Wizard, care oferă profiluri pentru muzică, filme sau jocuri cu un impact vizibil asupra egalizării sunetului.

Captură foto şi video, GPS

ASUS Padfone a oferit o captură foto/video rezonabilă pentru cei mai mulţi utilizatori, însă sub standardele concurenţei. Producătorul şi-a însuşit lecţia, iar noul Padfone 2, care acum încorporează un senzor cu rezoluţia de 13MP şi un ansamblu optic cu diafragmă F/2.4 şi cinci lentile, are o prestaţie mult mai bună.

Captura foto a scos la iveală imagini cu culori frumoase, contrast puternic, detalii bune şi dinamică mare. Neajunsurile sunt zgomotul cam mare, care se atenuează atunci când veţi redimensiona imaginile cu rezoluţie de 4160 x 3120 pixeli, un balans de alb extrem de cald, care poate fi corectat în doi timp şi trei mişcări, şi o post-procesare a cărei sharpening devine vizibil. Camera nu oferă setare macro dedicată, însă se descurcă onorabil cu focalizarea obiectelor amplasate la o distanţă de circa 15 centimetri. Captura nocturnă este mai dificilă, calitatea fiind rezonabilă însă focalizarea fiind foarte îndărătnică.

Aplicaţia camerei este şi ea la înălţime, oferind o bogăţie de setări care merge de la reglajele standard de sensibilitate, expunere şi balans de alb până la filtre real-time, captură panoramică şi HDR. Aplicaţia oferă o captură în rafală foarte rapidă (circa 10 cadre pe secundă), declanşare fără latenţe, o opţiune care trebuie însă activată manual, focalizare automată rapidă inclusiv în timpul capturii video şi o interfaţa simplă, care nu necesită comutare între modul foto şi video.

Captura video a fost şi ea revizuită, Padfone 2 oferind o filmare cu un nivel bun al detaliilor, culori solide şi luminozitate bună, remarcându-se aceeaşi tendinţă de virare a balansului de alb către partea inferioară a scalei temperaturii. Sunetul nu este însă prea grozav, microfoanele având o fidelitate foarte mare dar coloana sonoră fiind deranjant de gâjâită.

Un aspect pe care ASUS a pus accent este captura la un număr mare de cadre pe secundă, utilă pentru obţinerea unei fluenţe superioare în timpul scenelor dinamice sau pentru editarea ulterioară cu încetinitorul. Diferenţa dintre modurile standard de captură şi cele 1080p/30fps, 720p/60fps sau 480p/90fps constă în bitrate-ul mare, care poate ajunge şi la 40Mbps, această compresie inferioară degrevând procesorul de imagine de calcule dar generând şi fişiere cu dimensiuni mult mai mari.

Mostră 1080p/30fps

Mostră 720p/60fps

Ajuns la cea de-a opta generaţie, modulul gpsOne a oferit o prestaţie excelentă, oferind o localizare A-GPS la rece în circa 3 secunde şi un semnal bun, care nu a trecut însă de un SNR de 40. Deşi suportul GLONASS este specificat de producător iar sateliţii au fost detectaţi corect în aplicaţia GPS Test, telefonul nu i-a folosit, chipul Qualcomm părând a prefera reţeaua GPS şi a utilizat reţeaua rivală rusească doar ca soluţie de backup.

Concluzii

Padfone a fost un nou început pentru o companie care a cam abandonat telefoanele mobile de pe vremea când Windows Mobile mai avea ceva de spus, iar Padfone 2 este un progres evident – una dintre cele mai bune platforme hardware ale momentului a fost împerecheată cu un ecran foarte bun, o cameră foto cu prestaţie superioară, o cantitate generoasă de memorie RAM şi o redare audio bună. Din păcate autonomia nu se ridică la nivelul aşteptărilor, iar lipsa slotului MicroSD este regretabilă.

Pe de altă parte însă, Padfone 2 Station este puţin cam dezamăgitor. Acesta a devenit mai uşor, mai subţire şi mai elegant, însă ecranul este depăşit la nivelul rezoluţiei, autonomia este dezamăgitoare pentru un produs din liga superioară a tabletelor iar lipsa sloturilor şi conectorilor auxiliari este o alegere proastă. Evident, nu trebuie uitată dispariţia tastaturii opţionale cu baterie, pe care am deplâns-o şi în introducere.

ASUS Padfone 2 va deveni disponibil în România în luna decembrie, preţurile versiunilor de 32 şi 64 GB urmând să fie de 799, respectiv 899€.