Ecranul Browser Choice din Windows a ajuns la sfârşitul vieţii şi s-a dovedit a fi aproape inutil

Acum şapte ani, compania Opera Software a înaintat către autorităţile europene o plângere în care afirma că piaţa browser-elor este afectată de poziţia privilegiată a produsului Internet Explorer şi de cvasi-monopolul Microsoft. Implementat doi ani mai târziu la cererea autorităţilor europene, celebrul Browser Choice a pus la dispoziţia utilizatorilor de Windows un ecran din care îşi puteau alege un alt browser, însă acest serviciu a ajuns la capătul vieţii şi se pare că a fost în realitate doar o complicaţie inutilă.

În 2007, Microsoft intrase deja în vizorul autorităţilor europene pentru unele abuzuri ale poziţiei sale de monopol de pe piaţa sistemelor de operare şi fusese deja amendată cu o sumă respectabilă. Plângerea Opera Software, care afirma că includerea browser-ului Microsoft în cadrul platformei Windows este anti-concurenţială, a fost doar un caz de importanţă secundară şi s-a soldat cu implementarea opţiunii de dezinstalare a produsului Internet Explorer din Windows 7 şi cu apariţia modulului software Browser Choice şi a paginii Web aferente browserchoice.eu.

Iniţial, acest ecran afişa o listă cu browser-ele Apple Safari, Google Chrome, Microsoft Internet Explorer, Mozilla Firefox, Opera, AOL, Maxthon, K-Meleon, Flock, Avant Browser, Sleipnir şi Slimr. Modificată din şase în şase luni, lista a ţinut cont de sugestia ulterioară UE de a amesteca periodic ordinea de afişare, a eliminat produsele care nu mai erau relevante sau care dispăruseră de-a binelea şi a ajuns într-un final să afişeze opţiunile Chrome, Internet Explorer, Firefox, Opera, Maxthon, SRWare Iron, Sleipnir, Lunascape, K-Meleon şi Comodo.

Autorităţile europene i-au impus companiei Microsoft să afişeze ecranul Browser Choice timp de cinci ani, un timp considerat suficient de îndelungat pentru ca utilizatorii să afle de existenţa unor browser-e alternative şi să facă o alegere. Lansat în decembrie 2009, serviciul Browser Choice a ajuns acum două zile la finalul cariere şi a fost închis, utilizatorii Windows din Europa urmând să nu mai fie întrebaţi dacă vor să descarce şi să instaleze un alt browser.

Conform datelor colectate de către Net Applications, Browser Choice a fost în realitate un produs inutil care a reuşit doar să enerveze utilizatorii. Dacă privim ratele de adopţie europene ale principalelor cinci browsere de-a lungul acestor cinci ani, putem observa, fără îndoială, nişte schimbări. Astfel, rata de utilizare a browser-ul Internet Explorer a scăzut constant, dar aceasta era deja o tendinţă vizibilă la acea dată şi era cauzată de apariţia unor rivali de calibru precum Firefox şi de lipsa încrederii în securitatea produsului Microsoft. În contrapartidă, browser-ul Chrome s-a bucurat de o ascensiune consistentă şi constantă, însă acest lucru iar poate fi pus pe creşterea interesului tuturor produselor Google în ansamblu, adică Android, Gmail, Maps sau Search. Mai mult, aceeaşi tendinţă se poate observa la nivel global, nu doar în teritoriul în care a fost folosit Browser Choice, ceea ce ne spune că avem de-a face în realitate doar cu o evoluţie naturală a pieţei.

Ce s-a întâmplat însă cu ceilalţi concurenţi promovaţi în Browser Choice? După cum se observă, prezenţa browser-ului Firefox în acest ecran nu a împiedicat scăderea constantă a cotei de piaţă Mozilla, iar interesul pentru produsul Opera, adică browser-ul celor care au depus plângerea care a dus la apariţia Browser Choice, a rămas la valorile minime şi a scăzut în timp. Mai mult, nici un alt browser afişat în Browser Choice nu a reuşit să iasă din categoria „Şi alţii”, iar ponderea acestui grup de produse a rămas şi ea practic la acelaşi nivel.

Pe baza acestor date, putem concluziona că impactul Browser Choice a fost practic nul, iar dispariţia acestuia nu va fi regretată de nimeni.