Dependenţa de smartphone ne reduce inteligenţa?

Un studiu vizând modul în care computerele afectează comportamentul uman a ajuns la o concluzie îngrijorătoare: folosirea excesivă a smartphone-ului pentru îndeplinirea activităţilor de zi cu zi ne face dependenţi de acesta pentru găsirea de informaţii şi rezolvarea problemelor la care în mod normal am găsi noi înşine răspunsuri, pe parcurs devenind mai ˝leneşi˝ şi mai puţin implicaţi în gândire analitică.

Întreprins de Sabrina Golonka şi Andrew Wilson, experţi în psihologie ai Universităţii Leeds Beckett, studiul investighează modul în care folosim resursele disponibile în mediul în care ne aflăm – mintea, corpul şi alte obiecte –  pentru a rezolva probleme. Potrivit acestora, “smartphone-ul, folosit ca unealtă în sprijinul gândirii analitice şi rezolvării problemelor, nu este fundamental diferit de o carte, diferind doar modul în care purtăm după noi peste tot acest accesoriu şi uşurinţa cu care găsim informaţii˝. Astfel, deoarece telefoanele inteligente sunt o tehnologie nouă şi substanţial diferită de tot ce am folosit până acum, există posibilitatea ca acestea să ne afecteze gândirea în moduri noi şi neprevăzute.

Studiul intitulat Computers in Human Behavior face distincţie clară între gândirea analitică şi intuitivă, cea din urmă reprezentând un proces automat, care nu implică un efort cognitiv consistent. În schimb, gândirea analitică presupune căutarea în mod conştient de răspunsuri la problemele întâlnite, cu mai mult efort şi folosind toate resursele avute la dispoziţie. Dat fiind efortul solicitat, oamenii preferă să se bazeze pe intuiţie cât mai mult timp posibil, căutând rezolvarea cea mai rapidă pentru problemele întâlnite. În cazul de faţă, viteza accesului la informaţie şi uşurinţa în utilizare transformă smartphone-ul într-o alternativă tentantă la gândirea analitică, folosirea sa excesivă grevând intelectul uman de exerciţiul gândirii analitice.

Pentru a studia impactul avut de folosirea excesivă a smartphone-ului, cercetătorii au interogat un grup de persoane folosind un set de întrebări cu format similar, având răspunsuri aparent evidente, dar greşite, la care se poate ajunge foarte uşor folosind intuiţia, respectiv întrebări la care răspunsul poate fi găsit printr-o analiză atentă a problemei. Rezultatele au arătat că nu există diferenţe de performanţă între posesorii de smartphone şi cei care nu folosesc un astfel de gadget. Însă între utilizatorii ocazionali şi cei care folosesc smartphone-ul ˝intensiv˝, mai ales cei care folosesc des serviciile motoarelor de căutare, la cei din urmă au fost observate performanţe mai slabe la testele de gândire analitică. O posibilă interpretare a acestui rezultat poate fi şi că persoanele mai puţin capabile de gândire analitică sunt predispuse să apeleze la smartphone pentru soluţii la problemele întâlnite.

Pentru a izola modul de folosire a smartphone-ului, separând găsirea informaţiilor de utilizarea normală, cercetătorii au inclus şi date privind activităţile de divertisment, folosirea reţelelor de socializare, respectiv date privind abilităţile cognitive în general. Din nou, rezultatele au arătat o legătură între folosirea intensivă a smartphone-ului şi capacitatea cognitivă mai scăzută, respectiv  gândire analitică. Aparent, grupul vizat nu a pierdut mai mult timp căutând online informaţii decât alte persoane, supra-estimarea rezultatului neputând fi motivul pentru rezultatele slabe.

Punctaje reduse la testele de gândire analitică au obţinut şi non-posesorii de smartphone care folosesc intensiv motoarele de căutare, acccesate de pe alte platforme de calcul, fapt ce demonstrează că nu smartphone-ul în sine este problema, ci modul în care îl folosim pentru a accesa surse externe de informaţie.