Facebook: diversitatea redusă a ideilor din News Feed este cauzată doar de acţiunile utilizatorului

În vara anului trecut, compania Facebook a publicat rezultatele unui studiu care a arătat că reţeaua sa de socializare este un teren fertil pentru propagandă şi experimente psihologice. Facebook a afirmat la acea vreme că nu are nici un interes pentru astfel de practici, iar un studiu recent întocmit de către companie arată că, de cele mai multe ori, ne intoxicăm singuri cu informaţii de natură să ne deformeze percepţia realităţii înconjurătoare.

Subiectivitatea modului în care analizăm informaţiile oferite de lumea înconjurătoare nu este o invenţie a erei digitale, ci este o problemă adânc întipărită în mintea umană. Ne alegem prietenii, cărţile, credinţa, favoriţii politici sau canalele media în funcţie de propriul sistem de valori, iar dacă nu suntem atenţia şi la celelalte faţete ale realităţii, ajungem să ne creăm o imagine personală greşită a lumii în care trăim.

Studiul Facebook confirmă că acest mod de interacţiune cu lumea înconjurătoare funcţionează fără nici o problemă şi în lumea virtuală a reţelelor de socializare, însă arată totodată că algoritmii de filtrare din News Feed influenţează într-o mică măsură această distorsiune a realităţii, de vină fiind cel mai adesea chiar utilizatorii.

Analiştii companiei au analizat domeniul politicii din Statele Unite, însă rezultatul studiului rămâne valabil pentru orice alt domeniu în care există curente de opinie de sens opus. Utilizatorii Facebook din România care au urmărit evoluţia campaniei electorale prezidenţiale din toamna anului trecut îşi amintesc probabil de diferenţa mare dintre simpatia aparentă de care s-a bucurat candidatul Monica Macovei şi rezultatele reale ale primului tur, iar aceasta este un exemplu localizat foarte bun pentru modul în care funcţionează subiectivismul uman atunci când vine vorba de filtrarea şi analizarea realităţii.

Studiul Facebook arată că utilizatorii îşi construiesc singuri un turn de fildeş rupt de realitate atunci când îşi aleg prietenii, când dau click pe anumite linkuri sau când comentează anumite articole. Deoarece algoritmii Facebook folosesc aceste date pentru promovarea în News Feed a conţinutului preferat de utilizatori şi prietenii săi, utilizatorul este pus treptat doar în faţa informaţiilor care-i confirmă sistemul de valori şi este rupt de restul ideilor sau opiniilor care-i sunt contrare. Algoritmii automaţi Facebook promovează şi ei un anumit timp de conţinut în cadrul News Feed, însă impactul acestora este mult mai mic decât cel al interacţiunii personale sau cel al cercului de prieteni.

Testul a folosit un eşantion de 10 milioane de utilizatori cu opinii politice declarate, iar analiza informaţiilor apărute în News Feed-ul utilizatorilor a arătat că sortarea făcută de algoritmii Facebook a influenţat negativ cu un singur procent şansa apariţiei unei informaţii din exteriorul sferei de valori a utilizatorului. Marea masă a informaţiilor văzute de utilizatori este influenţată însă doar de preferinţele personale şi cele ale prietenilor, iar acest lucru permite apariţia acestui turn de fildeş personal.

Cei interesaţi de mai multe date pot consulta studiu Facebook, cercetătorii afirmând că rezultatele doar deschid o nouă zonă pentru cercetarea în domeniul interacţiunilor sociale online, singura concluzie temporară fiind aceea că avem pur şi simplu nevoie de mai mulţi prieteni cu o diversitate mai bogată de idei, opinii şi valori.