Astăzi majoritatea modelelor noi de maşini vin echipate cu suport pentru tehnologia Bluetooth pentru conectarea telefonului. Aceasta permite folosirea sistemului de infotainment pentru convorbiri hands-free, rularea de muzică şi transfer de conţinut. În 1990, însă, oamenii nu aveau dispozitive mobile echipate cu Bluetooth, iar telefoanele din maşini semănau foarte mult cu cele fixe de acasă.
Cine cumpăra în 1988 un Nissan Cedric, Gloria sau Clima, putea opta pentru un sistem de telefonie care nu necesita folosirea mâinilor.
Receptorul telefonului era montat în consola dintre scaunele din faţă, iar comenzile pentru acesta erau poziţionate într-o consolă pe volan.
Partea centrală a volanului nu se învârtea, iar consola stătea tot timpul în aceeaşi poziţie. Tehnologia era produsă de compania NEC. Un astfel de sistem de telefonie pentru maşină costa câteva mii de dolari.
Nissan oferea maşinile gata echipate cu telefoane, la cerere. Existau şi oferte aftermarket, care puteau fi instalate pe automobile.
Primul telefon mobil, un model Motorola, avea să apară pe piaţă în 1983. Treptat, aceste dispozitive au înlocuit sistemele de telefonie voluminoase din maşini.
Tehnologia Bluetooth avea să fie inventată în 1994 de către compania Ericvsson.