Memento pentru luna cadourilor: Mare atenţie la preţurile care se termină în „9” şi de ce trebuie să ne educăm mintea pentru a le conştientiza [OPINIE]

Zilele trecute m-am documentat pentru un articol despre smartphone-uri mid-range care costă 1.000 de lei sau mai puţin în această perioadă. Deoarece se apropie perioada Crăciunului, mulţi oameni sunt în căutare de cadouri pentru cei dragi, iar electronicele sunt populare. M-am lovit din nou de o veche problemă supărătoare pentru mine. Ca şi retailerii de haine, producătorii de smartphone-uri şi magazinele online care vând aceste dispozitive folosesc, aproape toţi, preţurile psihologice. Exemple: 999 de lei, 1.099 de lei, 959 de lei etc. Potrivit studiilor, majoritatea clienţilor tind să considere, de exemplu, inconştient un preţ de 1,9 de lei mai apropiat de cifra 1 decât de 2. Asta le dictează imediat mintea, dar din portofel scot tot aproape 2 lei pentru produsul respectiv. Alţi comercianţi folosesc această strategie de preţ pentru a trasa o linie psihologică între preţurile normale şi cele ale bunurilor la care se aplică reduceri. Încerc să nu mă las păcălit de aceste strategii şi vă recomand să faceţi acelaşi lucru. Un smartphone care are afişat un preţ de 999 de lei costă 1.000 de lei, nu 900. De diferenţa de 99 de lei îţi cumperi şi o carcasă de calitate pentru el sau o protecţie pentru ecran. Un psiholog ne recomandă chiar să spunem cu voce tare un preţ înainte de a cumpăra ceva, pentru a se face conştientizarea lui.  

 

 

Poate nu vi se pare un subiect important, dar lunar putem ajunge să cheltuim sute de lei în plus din cauza acestei strategii de preţuri. Potrivit unor studii realizate între 1987 şi 2004, preţurile psihologice au crescut vânzările anuale ale retailerilor care le-au folosit cu până la 24%. Aceste venituri suplimentare vin, evident, din portofelele consumatorilor.  

 

Din păcate, cercetările arată că oamenii reacţionează pozitiv la preţurile care se termină în cifra 9. „Când un retailer american de îmbrăcăminte a ridicat preţul unei rochii de la 34 dolari la 39 dolari, vânzările au crescut. Apoi, când preţul a mai fost ridicat o dată, la 44 dolari, nu a mai existat o creştere a cererii”, potrivit unui articol publicat în Harvard Business Review. 

 

Preţurile psihologice nu sunt ceva nou. În cartea „Strange Facts & Useless Information”, autorul Scot Morris scrie că acestea ar fi fost inventate în 1876 de către Melville E. Stone, un patron de ziar şi fost director al Associated Press. Publicaţia lui nu se vindea bine, aşa că a decis să coboare preţul la doar 1 cent. Nu existau, însă, suficiente monede de 1 cent (penny) în Chicago, aşa că Stone ar fi convins mai mulţi comercianţi să folosească preţuri psihologice. El dorea să existe mai mulţi cenţi pe piaţă astfel încât oamenii să-i folosească pentru a-i cumpăra ziarul. Vânzările celor care au folosit strategia au crescut. În fosta Cehoslovacie, preţurile acestea erau numite „preţurile lui Baťa”. Tomáš Baťa era un producător de încălţăminte care folosea la scară largă preţurile care se termină în 9 în anii ’20 ai secolului trecut. 

 

Totuşi, abia în anii ’80 preţurile psihologice au devenit extrem de populare, pe fondul concurenţei acerbe între marii retaileri din SUA, aflaţi în plină expansiune. 

 

Trăim într-o lume a vitezei şi nu mai avem timp să fim foarte atenţi la produsele pe care le punem în coşul de cumpărături înainte de a da comanda. Totuşi, să nu uităm: preţul de 999 de lei afişat de multe magazine pentru modelele de smartphone-uri Huawei P10 Lite sau ASUS ZenFone 4 Max înseamnă, de fapt, 1.000 de lei, nu 900.