Partid politic european, acuzat de falsificarea unui discurs al preşedintelui Donald Trump folosind metoda Deepfake

Tehnică folosită de mulţi ani în producţiile cinematografice, substituirea în mod indistinctibil a trăsăturilor faciale este posibilă acum şi fără resursele unui studio profesionist, clipurile numite generic deepfakes putând reda orice, începând cu scene pornografice şi până la acţiuni şi declaraţii menite să compromită persoana vizată.

În mod inevitabil, fenomenul Deepfake şi-a făcut apariţia şi în politică, tehnologia ajunsă acum la îndemâna oricui folosind la deformarea realităţii în moduri care servesc actorilor politici.

Trump heeft een boodschap voor alle Belgen… #Klimaatpetitie pic.twitter.com/Kf7nIaDOKj

— sp.a (@sp_a) May 20, 2018

Emisiunile în care moderatori TV deformează în mod voit realitatea, cu scopul de a transmite un anumit mesaj sau discredita adversari politici, nu mai reprezintă cea mai puternică armă din arsenalul propagandei moderne. Fără a fi limitate la audienţa televiziunilor de partid, clipurile Deepfake pot fi manipulate pentru a falsifica în mod credibil aproape orice declaraţie sau fapte închipuite de mintea unor persoane.

Primul astfel de exemplu aparţine unui partid belgian, acuzat de distribuirea în reţelele Facebook şi Twitter a unui fals discurs atribuit preşedintelui Donald Trump, în care acesta solicită retragerea Belgiei din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Clipul a adunat peste 20000 vizualizări înainte de a fi înlăturat de administratorii reţelelor de socializare. Îngrijorător este că în ciuda folosirii unui limbaj „colorat” şi a procesării inexacte a mimicii faciale clipul nu a fost raportat de utilizatori ca fiind un fals, vasta majoritate a acestora luând ca adevăr ceea ce au văzut şi auzit.

În loc să recunoască falsul creat, reprezentanţii partidului social democratic belgian au mers mai departe promovând o petiţie pe tema Acordului de la Paris privind schimbările climatice, îndreptată împotriva parlamentului belgian. Chiar dacă iniţiativa a strâns doar 900 dintre cele 25000 semnături necesare pentru validarea petiţiei, incidentul rămas deocamdată fără repercusiuni asupra celor implicaţi creează un precedent periculos, deschizând calea pentru folosirea clipurilor Deepfake ca armă în campanii electorale, campanii de dezinformare şi pentru discreditarea adversarilor politici.

Cert este că pentru publicul tradiţional al televiziunilor, obişnuit să ia faptele ilustrate cu dovezi video şi audio ca adevăr de necontestat, clipurile deepfake reprezintă capcana perfectă, orice efort pentru devoalarea acestora ca fiind falsuri având de înfruntat convingerea fermă „cred ceea ce văd”.