Principala limitare care împiedica spargerea monopolului deţinut de Intel şi AMD asupra ecosistemului Windows PC era imposibilitatea de a rula aplicaţii desktop la un nivel de performanţă comparabil platformei x86 folosind configuraţii motorizate de procesoare ARM, cum sunt cele furnizate de Qualcomm şi alţi producători de chipseturi pentru dispozitive mobile.
Soluţia provizorie gândită de Microsoft a fost Windows RT, o versiune de Windows 8 fără acces la aplicaţii desktop obişnuite, pentru care utilizatorii aveau să aştepte mult şi bine dezvoltarea de aplicaţii native. Urmând inevitabilului eşec, Microsoft a întors practic pe dos abordarea, lansând Windows 10 on ARM, o versiune de Windows 10 care foloseşte o combinaţie între cod nativ ARM64 pentru nucleul sistemului de operare şi emulator software care asigură compatibilitate cu aplicaţii x86 pentru desktop. Dezavantajul soluţiei de emulare este penalizarea drastică a performanţelor, resimţită din plin cu prima generaţie de dispozitive Windows on ARM, echipate cu chipseturi dezvoltate iniţial pentru folosirea cu telefoane mobile.
Rămas fără soluţii pentru optimizarea suplimentară a emulatoarelor software, Microsoft a decis să pună la dispoziţia dezvoltatorilor uneltele necesare pentru recompilarea aplicaţiilor x86 pentru PC, astfel încât acestea să poată rula în mod nativ pe dispozitivele echipate cu procesoare ARM pe 64 biţi. Cumulat şi cu îmbunătăţirile aduse la partea de hardware, folosind procesoare cum este noul nucleu Cortex-A76 dezvoltat de ARM Holdings, este posibil ca următoarea generaţie de portabile Windows on ARM să ofere performanţe echivalente sistemelor laptop cu procesor Intel, dar la un cost mai mic.
Noi dispozitive Windows on ARM au apărut deja, modele ca Lenovo Yoga C630 şi Samsung Galaxy Book 2 ieşind în evidenţă prin autonomia foarte bună a bateriei, comparat soluţiilor cu procesoare Intel sau AMD.