Promovate ca o alternativă modernă la ţigările normale şi mai puţin dăunătoare pentru sănătate, ţigările electronice au trecut rapid de la etapa de modă trecătoare la cea de viciu scăpat de sub control, lipsa informaţiilor privind consecinţele folosirii pe termen lung fiind interpretată ca o absenţă a efectelor nocive.
În mod predictibil, realitatea demonstrează că inhalarea în exces a unor substanţe chimice menite să imite folosirea ţigărilor tradiţionale chiar este dăunătoare pentru plămâni, efectele negative instalate uneori mult mai repede decât în cazul fumatului tradiţional putând duce chiar la deces. Reacţionând în faţa acestei probleme de sănătate publică, autorităţile din Brazilia, Thailanda şi India au interzis comercializarea dispozitivelor din categoria ţigărilor electronice.
În timp ce autorităţile din Statele Unite se limitează deocamdată la acţiuni punctuale, luate împotriva anumitor producători, cea mai grea lovitură la adresa industriei ţigărilor electronice vine din China, autorităţile de la Beijing decretând închiderea temporară a magazinelor specializate în vânzarea de ţigări electronice, până când efectele acestora asupra stării de sănătate vor fi mai bine studiate.
Numărând peste 300 milioane de fumători, China găzduieşte cea mai mare piaţă desfacere pentru produsele companiilor de tutun. Comparat altor regiuni ale lumii, piaţa de ţigări electronice din China opera fără reguli stricte privind fabricarea şi comercializarea ţigărilor electronice, compoziţia sărurilor de tutun şi dozajul acestora dând serioase motive de îngrijorare.