Nu este doar o vorbă din folclor, stresul chiar poate cauza albirea părului, mult mai repede decât îmbătrânirea naturală a organismului. Dar cum funcţionează, de fapt, acest mecanism?
Este general acceptat faptul că după împlinirea vârstei de 30 de ani, firele albe apărute sporadic sunt mai puţin interpretate ca un semn de noroc sau înţelepciune, ci o dovadă clară că anii de tinereţe vibrantă şi energie aparent inepuizabilă sunt pe sfârşite. După vârsta de 35 de ani, alegerea unei culori pentru vopseaua de păr (în cazul femeilor) sau un alt stil de frizură (în cazul bărbaţilor) devine practic obligatorie.
Însă albirea, cât şi pierderea părului, pot surveni subit şi cu mult înainte de vârsta considerată normală, dacă sunt cumulaţi factori favorizanţi precum carenţe de vitamine cauzate de alimentaţia proastă, lipsa odihnei, un stil de viaţă foarte stresant, şocuri emoţionale puternice. Dar de la ce porneşte de fapt, albirea părului.
Oamenii de ştiinţă spun că au descoperit mecanismul care declanşează albirea părului în condiţii de stress, dar şi o modalitate de a întârzia instalarea simptomelor.
În experimentele efectuate pe şoareci, rozătoarele cu blană închisă au devenit complet albe în câteva săptămâni, echipa formată din cercetători americani şi brazilieni concluzionând că expunerea la condiţii intense de stres duce la deteriorarea celulelor stem care controlează culoarea pielii şi a părului. Mai precis, simptomele sunt legate de distrugerea melanocitelor, un tip de celule stem responsabile cu producerea melaninei, esenţială pentru pigmentarea părului şi a pielii.
Vestea proastă este pierderea melanocitelor este ireversibilă, rădăcinile firelor de păr care au albit pierzând definitiv capacitatea de pigmentare.
Din punct de vedere biologic, mecanismul albirii părului este declanşat de eliberarea de adrenalină şi cortizol, pregătind organismul pentru o posibilă situaţie de pericol iminent – inima bate mai repede, tensiunea arterială este crescută pentru favoriza aport crescut de oxigen într-o situaţie de efort intens. Problema apare atunci când organismul rămâne permanent în stare de alertă, indusă de expunerea la condiţii interpretate la nivel subconştient ca reprezentând un pericol iminent. Indiferent că este cauzat de ameninţarea unui prădător, sau munca la un proiect foarte important, stresul prelungind manifestat prin eliberarea continuă de adrenalină şi cortizol are efecte nocive asupra organismului, albirea părului fiind doar unul dintre simptomele îmbătrânirii accelerate.
Într-un alt experiment, cercetătorii au descoperit că pot fi blocate schimbările dând şoarecilor un medicament anti-hipertensiv, care tratează tensiunea arterială ridicată.
O altă modalitate prin care poate fi oprită albirea părului este suprimarea cu ajutorul medicamentelor a unei proteine numită CDK (cyclin-dependent kinase), detectată mai ales în cazul rozătoarelor expuse la durere.
Indiferent de substanţa regăsită în medicamentul anti-albire descoperit în urma testelor pe şoareci, experimentele arată că acesta nu poate avea decât efect preventiv, neputând inversa simptomele deja instalate ale albirii părului.