Epidemia de COVID-19 a rezultat în zboruri „fantomă” pentru companiile aeriene din Europa

Ce poate fi mai rău pentru un operator aerian decât lipsa pasagerilor şi anularea rezervărilor existente?  Obligaţia de a desfăşura toate cursele pentru care au fost obţinute licenţe de operare, indiferent de numărul pasagerilor care au cumpărat efectiv bilete.

Europa foloseşte un sistem de tip „use it or lose it” care obligă companiile aeriene să pună libertatea de mişcare a călătorilor înainte propriului profit, sloturile de zbor alocate trebuind acoperite integral prin desfăşurarea tuturor zborurilor programate, chiar dacă profitul obţinut de pe urma biletelor vândute este mai mic decât costul cursei respective. Aşa se face că şi în condiţii normale, unele zboruri de weekend, de noapte, sau programate în anumite perioade neprofitabile ale lunii primesc totuşi undă verde, puţinii pasageri care au rezervat descoperind că au la dispoziţie aproape întreg avionul. Ca un gest de curtoazie, unele linii aeriene oferă tratament preferenţial călătorilor, propunând mutarea pe locuri mai confortabile de la clasa I.

Dar ce e de făcut atunci când o situaţie neprevăzută, cum este izbucnirea unei pandemii globale, reduce drastic numărul de călători şi cauzează anulări în masă pentru locurile deja rezervate. Aparent, atât timp cât o decizie oficială pentru anularea zborurilor nu este luată de autorităţi, companiile aeriene sunt obligate să continue cu zborurile programate chiar şi în absenţa totală a pasagerilor, rezultând aşa numitele zboruri fantomă.

Iar rezultatul este exact aşa de rău pe cât pare: companiile aeriene zboară în pierdere avioane fără pasageri, acoperind rute ce traversează Europa, risipind mii de tone de combustibil şi poluând inutil atmosfera planetei.

Problema este că reglementările existente nu prevăd situaţii excepţionale cum este actuala epidemie COVID-19, fiind concepute „pentru a asigura că operatorii aerieni au acces la cele mai aglomerate aeroporturi ale UE pe baza principiilor de neutralitate, transparenţă şi nediscriminare”, conform site-ului Comisiei Europene.

În Europa, dacă companiile aeriene nu reuşesc să folosească 80% din sloturile de zbor alocate pe un anumit aeroport, riscă să piardă aceste sloturi în favoarea concurenţei la evaluările anuale făcute de oficialii guvernamentali. În esenţă, operatorii trebuie să demonstreze că dispun de cerere suficientă din partea clienţilor pentru a justifica păstrarea curselor pentru care au obţinut licenţe. În mod evident, numărul călătorilor scade pentru toate companiile aeriene care desfăşoară activităţi în această perioadă, dar nefolosirea sloturilor de zbor poate fi criteriul final de departajare la următoarea evaluare, motivând desfăşurarea cât mai multora dintre cursele programate, în ideea că pierderea licenţelor de zbor în favoarea unei companii rivale ar fi chiar mai costisitoare pe termen lung.

În această săptămână, secretarul pentru transporturi din Marea Britanie, Grant Shapps, a scris autorităţilor de reglementare solicitând un moratoriu asupra acestor reguli pentru a evita repercusiunile ulterioare asupra mediului şi economic, deoarece focarul epidemiei continuă să se răspândească. Costurile de zbor cu avioane goale adaugă la pierderile industriei aeronautice, estimate deja la 113 miliarde dolari prin vânzările pierdute de bilete, potrivit Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian .

În opinia oficialului britanic, aceste zboruri „ fantomă“ reprezintă încă un alt efect în cascadă al epidemiei COVID-19, care pe lângă amplificarea pierderilor financiare cumulate de companiile aeriene adaugă în mod inutil la încălzirea globală.

Reflectând situaţia actuală, cererea globală de petrol sa prăbuşit la începutul acestei săptămâni, înregistrând cea mai dramatică scădere din istorie. În contextul dat, reducerea semnificativă a poluării ar putea fi unul dinte puţinele efecte benefice care pot fi atribuite măsurilor de carantină anunţate.