Aparent, jobul de moderator al conținutului distribuit pe Facebook este atât de stresant încât te poți alege cu simptome de șoc post-traumatic, atât de grave încât să rămâi marcat pe viață.
Din moment ce conducerea companiei a decis să desfășoare această activitate prin intermediul unor sub-contractori, care la nevoie pot fi debarasați rapid fără ca eventualele acuzații să se „lipească” direct de imaginea Facebook, am putea crede că factorii de decizie aveau măcar o idee despre riscurile implicate.
Totul a ieșit la iveală când o investigaţie jurnalistică a mers pe urma scandalului apărut în jurul unuia dintre partenerii Facebook, scoțând la vedere incidente șocante între angajați, aparent determinate de expunerea zilnică la postări de natură extremistă şi imagini cu puternic impact emoţional.
Lucrând pentru Facebook, dar sub paravanul unei firme obscure, mii de angajaţi aveau (și probabil încă au) de făcută o treabă „murdară”, constând în inspectarea manuală a unui număr nesfârşit de postări raportate de alţi utilizatori Facebook sau marcate de filtrele automate de verificare a conţinutului. La nivel fundamental, munca acestora constă în a determina dacă anumite postări încalcă sau nu standardele impuse de clientul Facebook, încadrarea la categoria hate speech, terorism sau alt tip de conţinut nepotrivit rezultând în eliminarea postării respective şi după caz, sancţionarea autorului. Practic, activitatea implică contactul direct şi pe durata întregii zile cu tot felul de imagini care redau acte de violenţă, cruzime, abuzuri sexuale, dezinformări şi mesaje cu tentă extremistă redate într-un limbaj dur.
Având în vedere natura job-ului, angajații ar fi trebuită să fie protejați prin consiliere psihologică realizată de un profesionist și, la cele mai mici semne de epuizare psihică, limitarea expunerii sau mutarea prin rotație a angajaților la o activitate mai puțin solicitantă. Însă toate acestea costă, iar când ai mii de angajați potențial vulnerabili, este mult mai rentabil să pasezi jobul și responsabilitățile unui subcontractor, față de care să te poți disculpa mai ușor în caz că lucrurile scapă de sub control.
Din fericire, practicile abuzive la adresa angajaților nu trec ușor pe sub radarul autorităților din Statele Unite, acuzațiile la adresa Facebook fiind judecate într-un proces colectiv, în urma căruia Facebook a convenit să plătească 52 milioane dolari despăgubiri. Însă cum numărul victimelor este mare, fiecare dintre cei 11250 foști moderatori vor primi un minim de 1000 dolari despăgubiri, sume mai mari revenind celor care au fost diagnosticați cu afecțiuni din spectrul simptomelor de stress post-traumatic și alte probleme de sănătate mentală.
În mod remarcabil, spectrul afecțiunilor de tip stress post-traumatic sunt asociate mai degrabă soldaților întorși de pe câmpul de luptă, nu celor care și-au petrecut întreaga zi în fața unui monitor de calculator. Diferența este că personalul sub-contractat de Facebook a fost trecut cel mult printr-o evaluare psihologică sumară și lăsat de izbeliște cu expunere constantă la un mediu de lucru foarte stresant.
În soluționarea convenită pe cale judecătorească, Facebook a fost de acord și să modifice instrumentele de moderare a conținutului, în sensul reducerii impactul vizual al vizionării de imagini și videoclipuri dăunătoare. Printre măsurile luate se numără suprimarea conținutului audio (poate reactivată per clip, la decizia moderatorului) și redarea video alb-negru, cea din urmă având scopul de a limita afectarea emoțională.
De asemenea, moderatorii care vizualizează conținut grafic și deranjant zilnic vor avea acces la ședințe de coaching săptămânal, individuale, cu un profesionist autorizat în domeniul sănătății mintale. Muncitorii care se confruntă cu o criză de sănătate mintală vor avea acces la un consilier autorizat în termen de 24 de ore, iar Facebook va pune la dispoziția moderatorilor și sesiuni lunare de terapie de grup.