Cum ar putea să te verifice șefii dacă într-adevăr muncești de acasă

Muncești de acasă? Iată cum îți pot urmări angajatorii fiecare mișcare și impune condiții draconice, care să asigure că ești mereu la post și gata să dai curs oricărei solicitări.

Cum ar fi să ai camera în care lucrezi dotată cu o cameră web care funcționează permanent, senzori care sa „numere” de câte ori te duci la toaletă și senzori în scaun, care să te penalizeze pentru orice părăsire a „postului de lucru” care depășește câteva minute. Angajatorii ar putea justifica „noi te plătim, faci ce vrem noi pe timpul nostru”. Dar unde este, de fapt, acea linie roșie pe care niciun angajator nu ar trebui să o treacă?

Încercând să lămurească cât mai multe dintre aceste dileme, o companie din Statele Unite a decis să reproducă experiența biroului complet online, într-un mod care să nu excludă niciuna dintre tehnologiile de monitorizare liber disponibile în prezent.

Concret, angajaților li s-a spus să creeze un avatar digital și să-și petreacă ziua de lucru într-un birou virtual, complet cu cabine de chat și un dozator de apă care să reunească bârfitorii. Au fost, de asemenea, instruiți să-și păstreze camerele web și microfoanele de acasă pornite și gata, astfel încât o discuție față în față spontană a fost întotdeauna la doar un clic distanță. Întreaga operațiune a fost gestionată cu ajutorul unui software specializat, dezvoltat de un startup numit Pragli, considerat viitorul muncii de acasă.

Primele probleme au apărut cu angajații mai în vârstă, care au întâmpinat dificultăți cu gestionarea conversațiilor prin videoconferință, intrând neinvitați în discuțiile altor colegi, sau rămânând în „camera virtuală” mult timp după ce ședința virtuală s-a terminat sau a fost amânată.

Obligate de circumstanțe, mii de companii folosesc deja programe de monitorizare pentru a înregistra navigarea pe internet și orele de lucru active ale angajaților, relocând tipurile de instrumente create pentru birourile corporative în telefoanele personale ale angajaților, calculatoarele și casele acestora. Simultan, au fost căutate modalități de a urmări în timp real activitatea angajaților, forțând acceptarea de webcam-uri în spațiu propriei locuințe, programarea de check-in-uri și respectare așa numitelor happy-hours, prin care unele companii presează sesiuni semi-obligatorii de socializare între angajați, cu sau fără dorința acestora.

Liderii companiei spun că sistemele sunt construite pentru a spori productivitatea și pentru a face lucrul de la distanță mai ordonat, mai conectat ș mai distractiv.

Rezultatul este o estompare tot mai acută a granițelor dintre viața profesională și cea personală, ridicând aspecte ținând de stresul și epuizarea acumulată, într-un moment în care puțini simt că au rezervele necesare pentru ține piept unor provocări noi.

David Heinemeier Hansson, co-fondator al firmei de software pentru lucru la distanță Basecamp , a declarat că angajatorii își supun din ce în ce mai mult lucrătorii la supraveghere excesivă, din cauza unei neîncrederi fundamentale, cum că aceștia își vor pierde motivarea dacă sunt lăsați să lucreze pe cont propriu. El a adăugat, de asemenea, unii manageri să încadreze această monitorizare într-un nou standard adunării sociale, în speranța de a obține acceptare în rândul angajaților supuși monitorizării constante.

Aproape jumătate din forța de muncă din SUA lucrează acum de acasă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii MIT în luna aprilie. Probabil că același parcurs este întâlnit și în alte regiuni ale lumii afectate de măsurile pentru carantină COVID-19. În mod paradoxal, mulți angajați lucrează probabil ore mai lungi și mai mult în afara programului decât oricând, mânați de aceleași temeri care macină și angajatorii, resimțind nevoia de a-și reafirma angajamentul față de compania la care lucrează.

Potrivit, PN Teams , una dintre companiile care administrează rețele virtuale private pentru companii, timpul mediu de lucru în Statele Unite a urcat de la 8 la 11 ore pe zi după trecerea la munca de acasă. Pe  de o parte, acest rezultat este datorat eliminării timpului de călătorie spre serviciu, dar mai ales presiunii resimțite de angajați de a-și reconfirma productivitatea la biroul de acasă.

Unul dintre serviciile de monitorizare propuse, InterGuard, poate fi instalat într-un mod ascuns pe calculatoarele angajaților, creând o cronologie minut cu minut a fiecărei aplicații și site-uri web pe care aceștia le vizualizează, clasificându-le pe fiecare drept „productive” sau „neproductive”, la final clasând cu un scor de productivitate clar definit.

Aparent, printre „calitățile” software-ului de monitorizare se numără și alte activități potențial suspecte, cum ar fi accesarea site-urilor de job-uri pentru căutarea de job-uri la alți angajatori.

Sistemul InterGuard poate înregistra, de asemenea, toate e-mailurile, mesajele instantanee și apăsările de taste ale lucrătorilor și face fotografii pe ecranele lucrătorilor la fiecare cinci secunde, pe care managerii le pot examina după cum doresc. „Ați putea viziona literalmente un film despre ceea ce a făcut acea persoană”, a spus Brad Miller, directorul executiv al companiei-mamă ci sediul în orașul american Connecticut.

Vestea bună este că majoritatea acestor practici s-ar lovi de zidul perfect solid al legislației europene, atingând diverse aspecte care țin protejarea intimității cetățenilor UE. Acționând în afara cadrului legal, companiile europene care forțează limitele supravegherii de la distanță riscă amenzi usturătoare. Chiar și în aceste condiții, este greu de crezut că în urma actualei crize economice angajatorii vor reveni pur și simplu la vechiul model de business, mai ales după ce strategia muncii de acasă a arătat avantaje atât de evidente în ce privește reducerea costurilor diminuarea expunerii la factori externi și satisfacția generală a angajaților care chiar apreciază oportunitatea de a lucra din confortul propriei locuințe.