Potrivit cerințelor impuse de angajator, un moderator YouTube trebuie să inspecteze între 100 și 300 de clipuri video în fiecare zi, greșind în mai puțin de 5% dintre evaluările acordate.
Problema este că printre clipurile video detectate în urma verificărilor automate sau raportate manual pentru încălcări ale regulilor de postare se strecoară și conținut cu adevărat repulsiv, a cărui vizionare poate induce traume psihologice operatorilor obligați prin specificul job-ului să le evalueze. În funcție de „norocul” fiecăruia, un moderator YouTube poate vedea într-o zi obișnuită la birou scene explicite cu bătăi, violuri, abuzuri sexuale cu minori, accidente cu victime, execuții prin împușcare, decapitări, etc.
Acuzând în primul rând lipsa unei informări corecte asupra job-ului pe care urma să-l presteze, dar și absența unei consilieri psihologice de specialitate care să limiteze trauma suferită, o fostă moderatoare YouTube dat în judecată Google după ce ar fi dezvoltat depresie și simptome asociate cu tulburarea de stres post-traumatic, ca efect al activității prestate.
Potrivit descrierii atașate procesului intentat la un tribunal din statul american California, fostul moderator „are probleme cu somnul și, când doarme, are coșmaruri îngrozitoare. De multe ori se trezește noaptea și încercând să adoarmă, revede scene din clipurile video pe care le-a vizionat în timpul activității de serviciu”. Printre simptomele reclamate se numără și anxietate incontrolabilă, atacuri de panică și teama de locuri aglomerate, asociate cu atentatele teroriste.
Obiectul procesului colectiv deschis împotriva YouTube este încălcarea legilor din California prin faptul că angajatorul nu a asigurat condiții de muncă sigure pentru moderatorii de conținut și nu a făcut suficient pentru a proteja sănătatea mintală a angajaților.
Trebuie spus că Google/YouTube nu este prima companie dată în judecată de foști angajați responsabili cu moderarea conținutului, o situație similară fiind evidențiată de o investigație jurnalistică și la unul dintre partenerii sub-contractați de Facebook special a rezolva în mod cât mai discret această ”treabă murdară”.
Învățând din greșelile altora, Google a mers pe strategia evitării răspunderii folosind clauze contractuale pe care angajaţii sunt obligaţi să le semneze pentru continuarea activităţii, luând în mod formal asupra lor întreaga responsabilitate pentru eventuale traume psihice suferite în urma moderării de conţinut online. Nu este clar în ce măsură această tactică va feri compania americană de acuzațiile aduse, atât timp când încălcarea legislației muncii poate fi demonstrată cu dovezi concrete.