Chiar dacă sunt foarte greu de găsit în stocurile magazinelor și se vând la prețuri foarte mari momentan, plăcile grafice RTX 30 de la NVIDIA sunt în continuare unele dintre cele mai căutate componente de PC în acest moment. În timp ce gama de produse din această serie crește, modelul RTX 3080 este în continuare probabil cel mai dorit printre gameri, fiind cel care oferă cel mai atractiv raport performanță/preț. Am avut ocazia să testez doar un singur alt model RTX 3080 în trecut, iar astăzi am pe mână o implementare de la Gigabyte: GeForce RTX 3080 VISION OC 10G, o placă grafică neobișnuită din punct de vedere al design-ului.
Spun că nu este o placă grafică obișnuită în primul rând pentru că Gigabyte a decis să renunțe la culorile închise pentru această variantă și a ales o combinație de alb și argintiu. Astfel, acesta este una dintre puținele modele de RTX 3080 de pe piață care poate să se potrivească bine într-un computer cu tematică de culoare albă.
În mare parte, modelul VISION este foarte similar în design și performanță cu varianta EAGLE de la Gigabyte, cele două plăci oferind aceleași specificații și fiind listate în general la prețuri similare. Diferența este că varianta de față are o carcasă ceva mai atrăgătoare, fiind decorată cu inserții metalice. O altă diferență ar fi iluminarea RGB, care pe VISION este disponibilă pe logo-ul Gigabyte, în timp ce EAGLE are un model cu două zone în jurul ventilatoarelor.
Pe spate vedem cele trei mufe DisplayPort 1.4a și cele două port-uri HDMI 2.1, fără un USB Type-C, ca pe seriile RTX 20. Chiar dacă NVIDIA oferă pe toate plăcile sale din gama Founder’s Edition alimentare pe un singur port proprietar cu 12-pini, integratorii par să aleagă să rămână la vechile alimentări PCI-E standard. Această placă se alimentează de la două mufe standard cu 8 pini.
La prima vedere ar părea că Gigabyte a construit RTX 3080 VISION drept o variantă mai „mică” față de alte variante de pe piață, dar adevărul este că nu vorbim despre o placă deloc compactă. Acest model ocupă aproape trei slot-uri în carcasă. Pentru cei cu carcase mai „înghesuite”, acest lucru ar putea să afecteze decizia de cumpărare, dar nici celelalte dimensiuni nu sunt tocmai „compacte”. În lungime, aceasta este mai mare și decât unele dintre cele mai performante implementări de RTX 2080 Ti, la 32 de cm, în timp ce lățimea de 12,6 cm ar putea da bătăi de cap celor cu carcase mai înguste. Cert este că nu vorbim despre o placă grafică pentru sisteme mici.
Sistemul de răcire de la Gigabyte se numește Windforce 3X și oferă o performanță îmbunătățită față de variantele anterioare. Windforce nu este un nume străin pentru cei care au urmărit plăcile grafice Gigabyte în trecut. Acest sistem folosește trei ventilatoare, însă nu toate sunt de dimensiuni identice și nu toate se rotesc în aceeași direcție. Avem un ventilator mai mic, de 80mm în partea stângă și două ventilatoare de 90 mm în centru și partea dreaptă. Ventilatorul central se rotește în sens invers față de celelalte două.
Sunt două motive pentru care Gigabyte a realizat acest sistem. În primul rând, rotirea în sensuri diferite crește presiunea aerului împins către cele șapte țevi de cupru, în timp ce scade turbulența ventilatoarelor. Astfel, acestea vor vibra mai puțin atunci când sunt în funcțiune, pentru un nivel de zgomot scăzut. Aceste ventilatoare și heatpipe-urile sunt prinse ca într-un sandviș de un backplate metalic, care la rândul său are fante de aerisire, permițând ventilatorului din spate să împingă aerul până în partea de sus a plăcii.
O altă caracteristică a ventilatoarelor de pe RTX 3080 VISION este faptul că sub unse cu un lubrifiant pe bază de grafen, care ar trebui să crească viața ventilatoarelor de peste două ori față de utilizarea unui lubrifiant obișnuit și de asemenea să reducă nivelul de zgomot.
Și dacă aceste declarații de longevitate și silențiozitate pe termen lung nu sunt de ajuns, Gigabyte oferă și o garanție de 4 ani pentru acest model de placă video. Sunt șanse mari să apară încă două generații de plăci grafice de la NVIDIA până când garanția acestui model expiră.
Este greu să ții pasul întotdeauna cu cele mai noi componente hardware, însă nu se întâmplă des să le poți actualiza pe toate odată. Astfel, sistemul de test este o combinație de componente din cea mai nouă generație și un procesor din generația precedentă.
Am folosit pentru testare platforma Ryzen 3000 de la AMD, reprezentată de procesorul Ryzen 7 3700X, setat pe un profil de overclocking automat prin AMD Precision Boost Overdrive. Acesta este instalat pe o placă de bază Gigabyte X570 AORUS Master și beneficiază de răcire de la un sistem AIO Corsair Hydro Series H110i.
Restul configurației include memorii ADATA XPG Spectrix D50 Xtreme configurate la 3.600 MHz, multiple SSD-uri de la ADTA și Kingston și o sursă puternică, peste necesitățile acestei plăci grafice: FSP Aurum PT 1000, cu putere de 1000W și certificare 80 PLUS Platinum.
Pentru că procesorul nu este unul din seria Ryzen 5000, care să poată atinge frecvențe mult mai mari, acelea având și îmbunătățiri semnificative la capitolul instrucțiuni per ciclu, am ales să nu testez placa RTX 3080 în rezoluție 1080p, unde procesorul ar fi cel care limitează performanța. De altfel, RTX 3080 nu este o placă grafică gândită pentru această rezoluție, ci mai degrabă pentru rezoluție QHD la refresh rate mare, sau 4K la 60 FPS sau mai mult.
Înainte să trecem la teste și rezultate, ar trebui să vorbim puțin și despre ceea ce reprezintă seria RTX 30 pe piață în acest moment. Noile plăci grafice NVIDIA nu sunt doar foarte performante în jocuri video, însă includ destule alte tehnologii care te pot ajuta și în alte situații de utilizare, sau care îți pot oferi o experiență de joc (și nu numai) mai bună.
Când vine vorba despre calitate video îmbunătățită, plăcile grafice RTX 30, precum modelul 3080 VISION de față, integrează nuclee RT de generație a doua. Acestea pot oferi performanță dublă față de nucleele RT de pe seria RTX 30, iar acestea sunt unice pe piață în acest moment. Alături de nucleele Tensor, folosite pentru activarea funcției DLSS 2.0, arhitecturile Turing și Ampere sunt cele care fac diferența în jocurile compatibile.
Tehnologia DLSS permite jocurilor să fie procesate intern la o rezoluție mai mică decât cea nativă (de exemplu 1080p în loc de 1440p sau 1440p în loc de 4K) și, apoi, folosind nucleele Tensor, crește prin procesare AI rezoluția afișată la cea nativă a monitorului sau televizorului. Imaginea rezultată are o calitate foarte apropiată de cea a randării la rezoluție nativă, cu un aport major de performanță. De altfel, în secvențe în mișcare, diferențele sunt aproape imposibil de sesizat și trebuie să te uiți atent la pixeli individuali pentru a sesiza micile imperfecțiuni.
Dar asta nu este tot, gamerii care joacă titluri multiplayer la nivel competitiv vor avea parte de alte câteva tehnologii dedicate lor. Astfel, chiar dacă joci doar Counter-Strike, sau doar Call of Duty: Warzone, Valorant sau alte titluri de acest gen, un RTX 30 ar putea să te aducă cu un pas mai aproape de victorie. Sigur, framerate-ul ridicat în astfel de titluri este important, iar RTX 3080 este capabil să ruleze aceste jocuri la sute de cadre pe secundă, însă există și alte tehnologii care pot ajuta.
De exemplu, dezvoltatorii de jocuri au acum la dispoziție un nou SDK numit NVIDIA Reflex, care ajută la scăderea latenței sistemului, pentru un timp de răspuns mai mic între click și acțiunea de pe ecran. Astfel poți reacționa mai repede și să țintești mai precis. Reflex permite chiar și analizarea latenței fiecărui sistem în parte și poate scoate în evidență punctele în care pot apărea întârzieri. Fie că este vorba despre mouse, monitor sau alte componente care ar putea să îți îngreuneze experiența. Dintre jocurile testate mai jos, deja Call of Duty: Black Ops Cold War și Fortnite includ această tehnologie, iar altele au fost confirmate pentru suport în viitorul apropiat. Din câte mi-am putut da seama, activarea Reflex face procesele jocurilor prioritare, dar afectează și modul în care cipul grafic păstrează o frecvență constantă în boost, pentru fluctuații reduse de framerate.
De altfel, G-SYNC este o altă tehnologie care poate duce la scăderea latenței, iar acum există monitoare de acest gen echipate atât cu hardware dedicat pentru tehnologia Reflex (care permite conectarea mouse-ului direct la monitor pentru o latență scăzută și o analiză mai precisă a latenței), cât și cu paneluri de până la 360 Hz. Desigur, acestea sunt monitoarele dedicate celor mai exigenți jucători de eSports.
Și nu în ultimul rând, avem streamerii și creatorii de conținut, care pot beneficia de pe urma plăcilor grafice RTX. Există aici două lucruri interesante. În primul rând, codecul NVENC, care folosește hardware-ul plăcii grafice pentru a procesa rapid un stream pentru a fi transmis online, sau chiar fișiere video, pentru conversii rapide. Astfel, calitatea video de pe stream poate fi îmbunătățită cu rezoluții de transmisie mai înaltă sau bitrate mai mare, sau timpul de așteptare pentru conversia fișierelor poate fi redus semnificativ. Astfel, poți să lucrezi mai eficient și mai rapid atunci când creezi clipuri video pentru YouTube.
Dar probabil cele mai utile funcții pentru streaming sunt cele din aplicația RTX Broadcast. Acestea sunt nu sunt deloc complicate și permit îmbunătățirea semnificativă a stream-urilor sau înregistrărilor. RTX Voice este capabilitatea care folosește procesarea AI de pe placa grafică pentru a elimina complet zgomotul de fundal, pentru o calitate a vocii îmbunătățită, sau chiar pentru eliminarea zgomotului de fundal pentru vocile pe care le asculți în apeluri online, de exemplu.
Iar pentru cei care vor să ascundă elementele din decor cu un blur, sau care vor să se „decupeze” din cadru fără un green screen. Există funcțiile pentru cameră. Acestea ar putea fi utile chiar și în conferințe pe Zoom sau alte aplicații similare, întrucât beneficiază chiar și de funcția de urmărire în cadru.
Lista de capabilități extra oferite de plăcile grafice RTX 30 este lungă și se adaugă la altele mai vechi precum NVIDIA Ansel, care permite realizarea unor screenshot-uri mai spectaculoase în jocurile care oferă suport pentru această tehnologie, sau posibilitatea de a aplica filtre de culoare în gameplay, capabilitățile de înregistrare a gameplay-ului și chiar highlight-uri automate, care sunt deja prezente de mult în software-ul NVIDIA Share.
Pe parcursul testării am monitorizat frecvența cipului grafic, după care l-am supus și unui „stress test” folosind deja clasicul Unigine Heaven, un test care poate folosi câte resurse ai la dispoziție pe placa grafică. Astfel, am observat că folosind setările standard, fără overclocking extra față de cel din fabrică, RTX 3080 VISION atinge în general frecvența de 1.950 MHz în boost, pe care o susține pe perioade relativ scurte, atunci când este necesar. Atunci când utilizarea GPU nu este de 100%, frecvența mai scade între 1.900 și 1.930 MHz, pentru a păstra temperatura la un nivel scăzut.
De altfel, în full load, folosind curba standard de răcire, pe modul „auto”, temperatura maximă înregistrată a fost de 75 de grade. Asta în condițiile în care testele sunt făcute în casă, iarna, cu temperatura ambientală de peste 25 de grade Celsius. Într-o carcasă mai bine aerisită și într-un mediu cu temperatură mai scăzută, această valoare ar scădea cu siguranță. Totuși, temperatura de 75 de grade este sub limita superioară implicită de 83 de grade, deci placa nu intră în throttling și ar lăsa puțin loc de overclocking, însă nu foarte mult. Având un singur BIOS și doar două alimentări de 8 pini, RTX 3080 VISION nu pare să fie o placă recomandată pentru overclocking.
Referitor la nivelul de zgomot, placa este complet silențioasă atunci când nu este folosită. Ventilatoarele pornesc la o turație mică inițial, când apar aplicații care folosesc GPU și cresc până pe la 85% în full load. În general, zgomotul produs nu este deranjant, însă este sesizabil într-o cameră în care nu există alte sunete. Sunt șanse mai mari ca sunetul plăcii grafice să fie acoperit de ventilatoarele procesorului în full load decât să deranjeze în utilizare pe cont propriu.
Pentru performanță, pentru că am avut mai mult timp la dispoziție, am ales să fac o serie de teste ceva mai complexe. Pe lângă jocurile „standard” pe care le foloseam în trecut care oferă tool-uri de benchmark, am ales și câteva jocuri care nu garantează așa ceva. Totuși, acele jocuri au fost alese special pentru că oferă două capabilități importante: efecte de ray tracing și acces la tehnologia DLSS. Astfel, avem atât testele de performanță cu toate setările la maximum dar fără ray tracing, cât și rezultate cu aceleași setări, ray tracing Ultra și DLSS pe modul Quality pentru fiecare joc în parte.
Este important de menționat că profilurile alese în jocuri au fost cele mai înalte (Ultra, Very High, Mein Lieben!, etc.), cu setarea de antialiasing aleasă de respectivul profil. Unele jocuri foloseau TAA, altele alte metode de antialiasing. În cazul Control, pentru că folosește MSAA, o formă ceva mai „pretențioasă” de AA, am ales să scad de la 4x la 2x, întrucât diferența de performanță este mare, în timp ce calitatea vizuală nu are prea multe de câștigat la rezoluții înalte.
Testele de performanță în jocurile care nu oferă un tool de benchmark au fost înregistrate cu CapFrameX în scenarii repetabile din fiecare joc în parte. Iată care au fost scenariile alese, dacă doriți să realizați testele acasă:
Referitor la rezultate, sunt câteva inconsistențe pe care le-am observat chiar și după testări repetate. De exemplu, în Ghostrunner, DLSS în rezoluția 1440p nu funcționează, sau cel puțin nu îmbunătățește performanța, așa cum ar trebui.
În cazul Control în 4K, modul DLSS a oferit performanță mai slabă decât în modul standard cu RTX și fără DLSS. Uitându-mă la frecvența GPU în timp real, se pare că nucleele Tensor se încălzesc în acest titlu mai mult decât în altele și rezultă în scăderea frecvenței întregului GPU. Voi mai testa cu următorul driver să verific comportamentul. Fiind singurul joc în care se întâmplă asta, e posibil să fie o anomalie specifică Control.
Ca o regulă generală, activarea efectelor de ray tracing scade performanța cam pe la jumătate. DLSS este o soluție pentru a limita impactul asupra performanței, putând uneori câștiga mai mult de jumătate din performanța pierdută astfel, cu efecte minime asupra calității imaginii. Totuși, DLSS funcționează mai bine în rezoluții înalte. Dacă în unele cazuri, în 1440p, poți observa o diferență de claritate, sau anumite artefacte vizuale, în 4K cu DLSS, diferențele sunt minime. Ba chiar în anumite situații imaginea poate părea chiar mai clară decât în rezoluția nativă, datorită sharpness-ului aplicat peste imagine (în Wolfenstein Youngblood, de exemplu).
Jocurile care includ doar umbre, sau doar iluminare globală, fără reflexii, nu au un impact atât de mare asupra framerate-ului pe RTX 3080, în timp ce titlurile cu multiple efecte ray tracing pot duce la scăderi și de trei ori în performanță (Minecraft, de exemplu, de la 230 la 80 FPS). Totuși, în jocurile cu cel mai mare impact, ray tracing-ul aduce și cele mai mari upgrade-uri vizuale. Dacă umbrele cu ray tracing din Shadow of the Tomb Raider pot fi trecute cu vederea, efectele din Minecraft sau din Control pot oferi o experiență vizuală mult îmbunătățită. Metro Exodus are de asemenea un avantaj mare pe partea de iluminare, schimbând aproape complet felul în care arată anumite zone din joc.
M-am bucurat însă să văd că față de acum 2 ani și ceva, când testam RTX 20 și nu aveam jocuri compatibile, am avut acum o selecție mare de titluri, unele dintre ele foarte noi și de mare impact. Cyberpunk 2077, Call of Duty și Watch Dogs sunt jocuri lansate în ultimele două luni și fiecare oferă acces la aceste tehnologii. De asemenea, există alte jocuri pe care nu le am sau pe care am ales să nu le testez, și lista pare să crească de la o lună la alta.
Nu pot să nu menționez Fortnite, ca un caz special. Pentru că am ales cele mai înalte setări RTX de fiecare dată, pe toate jocurile, am făcut așa și în Fortnite. Jocul îmi sugera însă complet alte setări, mai degrabă spre mediu. Din acest motiv, performanța în acest joc cu ray tracing a fost cel mai grav afectată. Folosind setările recomandate, titlul devine jucabil. Probabil că Epic Games a ales să împingă totul la maximum, în speranța că în viitor va apărea și hardware care să „ducă” aceste efecte. Momentan nu există hardware care să poată rula Fortnite la maximum la un framerate acceptabil.
Și o ultimă mențiune, în cazul Cyberpunk, am un sfat pentru a atinge un framerate stabil în jurul a 60 de cadre pe secundă cu RTX 3080: setați efectele de ray tracing pe Medium (impact vizual minor față de Ultra), DLSS pe Auto și efectele ambient occlusion și color quality pe low. Acestea din urmă nu afectează vizibil calitatea imaginii, dar ajută la performanță. Nu va fi un 60 FPS fix, dar fluctuațiile sunt undeva între 55 și 65 FPS în majoritatea scenariilor. Cu un VSYNC la 60 Hz, veți avea parte de o experiență de joc excelentă… în limita bug-urilor aferente jocului, desigur.
De asemenea, în 4K puteți obține framerate-uri mai bune folosind un profil de DLSS mai scăzut. Pentru a asigura uniformitatea rezultatelor, am folosit „quality” în toate situațiile. Din acest motiv, anumite jocuri nu au atins peste 60 de cadre pe secundă cu RTX și DLSS pornite în această rezoluție. Totuși, NVIDIA recomandă de obicei modul Quality pentru 1440p și Mediu/Balanced pentru 4K, cu „ultra performance” rezervat pentru 8K. Puteți experimenta până când găsiți balansul ideal între calitate a imaginii și performanță. De asemenea, setările de umbre, texturi, etc pot fi optimizate în funcție de preferințe pentru un boost de performanță.
GeForce RTX 3080 VISION de la Gigabyte se dovedește a fi o implementare solidă, care renunță la liniile agresive și plasticul negru, în favoarea unui design mai simplu deloc țipător. Nu pot însă să nu remarc faptul că anumite jocuri deja pot consuma întreaga memorie de 10 GB de pe 3080, Watch Dogs: Legion fiind unul dintre acestea. Totuși, în acest moment, jocurile care consumă atât de multă memorie video sunt puține și sunt excepția, mai degrabă, nu regula. Consumul mediu în 4K cu totul pornit este undeva în jurul a 6 sau 7 GB, momentan.
Având în vedere că există doar o singură placă grafică mai puternică pe piață, RTX 3090, iar aceea este de două ori mai scumpă, pentru un aport de performanță deloc proporțională cu diferența de preț, RTX 3080 este în continuare cea mai bună alegere pentru gamerii care vor totul în acest moment: și performanță și efecte de generație nouă și posibilitatea de a juca în 4K cu acestea active, iar implementare RTX 3080 VISION de la Gigabyte este o alegere bună, în special dacă nu sunteți interesați de overclocking.
+ Design diferit față de „norma” din piață
+ Performanță de top
+ Răcire performantă și silențioasă
+ 4 ani garanție, față de 2 pentru majoritatea modelelor
- Posibilități mici de overclocking
- 10 GB memorie ar putea deveni „puțin” în viitor
- Pentru unii ar putea fi un upgrade mult mai costisitor, întrucât necesită sursă de cel puțin 750W