Compania ASUS nu a ajuns să fie recunoscută nivel mondial lansând în fiecare an aceleași produse. Ba chiar în ultimii ani, modelele sale pot să difere destul de mult de la o generație la alta. Ceea ce obișnuia să fie în trecut o serie de laptop-uri mari și grele, acum, datorită noilor componente și sistemelor ingenioase de răcire, s-au transformat în computere mai „obișnuite”, dar care nu fac rabat la performanță. Un astfel de model este ROG Strix G17 G713Q, primul pe care am avut ocazia să îl testăm echipat cu hardware de generație nou nouță: cu procesor AMD Ryzen din seria 5000 cu un cip grafic RTX 30 de la NVIDIA. Desigur, acestea nu sunt singurele sale avantaje.
ROG Strix G17 impresionează încă de la început cu dimensiunile sale. Chiar dacă vorbim despre un laptop cu ecran de 17”, acesta seamănă mai degrabă în dimensiuni cu un laptop de 15” din generațiile anterioare. ASUS a reușit să reducă substanțial dimensiunile acestui computer prin micșorarea marginilor din jurul ecranului, care sunt acum foarte subțiri.
O consecință a dimensiunii reduse este însă lipsa unui webcam integrat. Nu spunem că ceea ce oferea ASUS în materie de camere de pe modelele sale de gaming ar fi fost de calitate foarte înaltă în trecut, însă în perioada pandemiei, când mulți lucrează de acasă, o cameră web integrată este binevenită. Mai ales că în ultimele luni, cumpărarea unei camere web a devenit un proces foarte complicat, întrucât acestea nu se găsesc foarte des în stocurile magazinelor. ASUS consideră însă că gamerii care fac streaming pot folosi camere dedicate. Acestea ar oferi o imagine superioară, însă realitatea este că un computer de gaming nu este obligatoriu doar pentru jocuri. De asemenea, nu este cumpărat doar de către cei care fac streaming, care ar avea nevoie de ceva foarte performant la acest capitolul. O cameră web este un soi de minim necesar în 2021 pe orice tip de dispozitiv mobil cu o conexiune la internet.
În aceeași măsură este păcat că ASUS nu vrea să atragă și publicul care are nevoie de un computer pentru „de toate”. Adică și gaming, și editare video sau foto, arhitectură, design, inginerie sau orice mai poți face cu un computer performant. Asta pentru că nu doar că nu are un webcam, dar nu are nici un cititor de carduri. Da, în era smartphone-urilor, mulți nu mai fac fotografii sau filmări cu o cameră dedicată, dar în mediul profesional și semi-profesional, ba chiar entuziaști care nu lucrează obligatoriu în domeniu, un astfel de port este foarte important.
În rest însă, sunt puține lucruri care lipsesc de pe acest model. Avem de a face cu o construcție din metal și plastic bine pusă la punct, cu un capac decorat cu sigla ROG și simbolurile logo-ului ROG, un motiv care se continuă și la interior, în jurul tastelor. Față de design-ul altor computere de gaming din ultimii ani, acesta pare de bun gust și nu ieste prea mult în evidență. Ai putea spune că este un computer premium de productivitate… până vezi luminițele tastelor. Din fericire, luminițele pot fi oprite, iar acestea pot fi configurate individual în orice culoare dorești, inclusiv alb. Există și câteva profiluri prestabilite care pot fi ușor schimbate din combinații de taste.
Tastatura este însă foarte bine realizată. Este bine spațiată, iar butoanele au dimensiuni potrivite, dar și o cursă bine aleasă, nici prea mare, nici prea mică. Și pentru că avem de a face cu un laptop mare, avem și un numpad complet, care va fi apreciat cu siguranță de către cei care vor și puțină productivitate. Nu în ultimul rând, avem un trackpad mare, mult mai mare decât media de pe piața de laptop-uri cu Windows, care nu are butoane fizice dedicate. Acesta este probabil cel mai bun trackpad de pe un laptop de gaming, fiind lipsit de alte funcții pseudo-inutile precum numpad capacitiv, sau un ecran secundar. Acest laptop devine astfel nu unul dintre cele mai interesante laptop-uri de gaming, dar ar putea fi și unul dintre cele mai bune laptop-uri high-end de productivitate mobilă de pe piață, dacă n-ar avea lipsurile amintite anterior.
Luminițele RGB sunt prezente și în partea de jos, o bandă acoperind zona inferioară și puțin din laterale. Personal cred că această bandă este cam „în plus” și nu are nicio utilitate practică. Mai ales atunci când folosești computerul pe baterie, această bandă consumă energie în plus degeaba. Recomand dezactivarea ei și aș fi apreciat dacă ASUS ar fi oferit și o versiune fără această bandă la un preț mai mic. Pot înțelege personalizarea tastelor cu LED-uri RGB pentru diverse funcții, dar banda aceasta este greu de justificat.
Foarte bine alese din punct de vedere al design-ului sunt port-urile poziționate pe spatele computerului. Pe laterala stângă sunt doar două port-uri USB-A și un jack pentru căști, însă în spate avem încărcarea de tip „barrel”, un port Ethernet, HDMI, USB-C și încă un USB-A. Astfel, nu vei fi incomodat în utilizarea mouse-ului de mufe de pe laterala dreaptă atunci. De asemenea, nu mai contează în ce direcție se află priza la care conectezi laptop-ul, întrucât cablul trebuie să ajungă în spate, nu pe o laterală a laptop-ului.
Pe de-o parte, ROG Strix G17 este un laptop construit special pentru gaming și pentru nevoile gamerilor, și satisface acest public foarte bine. Pe de altă parte, realitatea este că sunt foarte puțini utilizatori care folosesc computere exclusiv pentru gaming. Acestea nu ar trebui să fie dezvoltate într-un vid și ar trebui să servească nevoi multiple. În cazul de față, integrând două componente ieftine, un webcam și un card reader, ar fi rezolvat niște lipsuri mari. În prezent, pentru a conecta cele două accesorii, nu doar că trebuie să ai cabluri extra prin jurul laptop-ului, dar ocupi și două dintre cele trei port-uri USB disponibile. Port-uri care ar putea fi ocupate deja cu un mouse, un suport de stocare extern sau, de ce nu, cu căști de gaming.
Dar importanța acestor mici critici dispar în momentul în care pornești computerul și vezi pentru prima dată ecranul de 17”. Varianta de față a lui ROG Strix G17 a fost echipată cu un ecran Full HD la 300 Hz. Acesta nu este doar primul ecran de laptop de 300 Hz pe care l-am testat, ci și primul display de 300 Hz pe care l-am văzut vreodată. Fiind oricum obișnuit cu un ecran la 144 Hz în utilizare de zi cu zi, aș fi crezut că nu am cum să mai fiu surprins de frecvențe mai mari. Mai ales că diferența de la 144 Hz la 240 Hz nu mi s-a părut atât de mare inițial. Totuși, de la 144 Hz la 300 Hz este un salt perceptibil, chiar și atunci când doar miști cursorul mouse-ului pe ecran.
Nu am avut la dispoziție echipamentul necesar pentru a testa acuratețea culorilor, dar la nivel „ochiometric”, monitorul este foarte bine calibrat, așa cum ASUS obișnuiește în ultima perioadă să o facă. Iar panelul IPS permite unghiuri largi de vizualizare, fără degradarea culorilor.
Dar 300 Hz trebuie să sugereze că vei putea juca jocuri în 300 de cadre pe secundă. Altfel, monitorul nu ar avea sens. Și vei putea face asta, însă nu în titluri AAA. Cyberpunk 2077 la 300 FPS? Probabil că este cam mult pentru acest sistem. Counter-Strike, Valorant, League of legends sau.. Rocket League? Ne apropiem. Avem de a face cu un procesor Ryzen 9 5900HX, un cip grafic GeForce RTX 3070 în varianta de laptop, cu 8 GB GDDR6 și 16 GB memorie RAM. Practic, avem o performanță comparabilă cu cea a unui computer de top de anul trecut sau unul considerat mid/high-end în 2021. În special procesorul țintește destul de sus, spre segmentul de top.
ASUS oferă și opțiunea unu monitor de 165 Hz cu rezoluție QHD. Dacă aș avea de ales, aș merge mai degrabă pe acea variantă, întrucât rezoluția crescută va adăuga mai mult calității imaginii și, după cum veți vedea din testele de performanță, un framerate de 165 Hz ar fi mai aproape de capabilitatea acestei configurații în jocuri mai pretențioase, chiar și dacă ai scădea rezoluția de la QHD la Full HD în anumite titluri.
Folosind profilul standard de răcire, computerul este destul de silențios în utilizare normală, cooler-ele pornind la turație destul de mică. Totuși, în gaming, acestea se fac auzite, însă nu pe modul „reactor de avion”. Chiar și pe profilul cel mai înalt, Turbo, zgomotul produs este mai mic decât în cazul altor laptop-uri de gaming pe care le-am mai testat în ultima vreme.
Dar testele nu au fost realizate pe niciunul dintre profilurile standard. Asta pentru că ASUS permite overclocking pentru placa video și pentru procesor, fiind vorba despre un model HX. Așa că am ales să rulez testele cu totul la maximum, inclusiv cu o curbă de răcire puțin mai agresivă. Cu 200 MHz în plus la procesorul grafic și 200 MHz în plus la memoriile video, și cu limite de 80W pentru procesor, performanța a fost cam cu 10-12% mai bună decât pe cel mai performant profil standard. De exemplu, în primul test Assassin’s Creed Valhalla, framerate-ul mediu în modul Turbo era de 66 cadre pe secundă, în timp ce după overclocking cu o turație mai mare a ventilatoarelor a ajuns la 74 cadre pe secundă. Consecința a fost puțin disconfort auditiv în plus, dar a meritat având în vedere diferența de performanță. Oricum vei folosi căști în timpul sesiunilor de joc, cel mai probabil, deci nu vei auzi ventilatoarele.
ROG Strix G17 are un sistem audio peste medie, sunetul redat fiind de calitate și fără distorsiuni, chiar și la volum mare. Desigur, lipsa unui spațiu în carcasă pentru incinte mai mari pentru difuzoare duc la un nivel scăzut al frecvențelor joase. Practic, sunetul este aproape complet lipsit de „bas”. Este ok pentru ascultat un playlist în fundal în timp ce lucrezi, când nu dai mare importanță calității sunetului, dar nu de ajuns pentru jocuri video unde poziționarea 3D a sunetului este importantă.
Din punct de vedere al autonomiei, ASUS se laudă cu o baterie de 90Wh, una dintre cele mai mari de pe piață, care poate oferi până la 12 ore pentru redare video. Desigur, testele de genul sunt realizate fără luminițe aprinse și la o luminozitate cam pe la jumătate pentru monitor, cel mai probabil în modul 60 Hz. Probabil că 5-6 ore de utilizare normală în mod mixt este mai realist pentru un computer de acest gen. Important este că nu ești dependent de o priză pentru câteva ore, iar asta este tot ce poți spera în cazul unui computer de gaming performant.
La capitolul performanță sunt două aspecte de urmărit în cazul lui ROG Strix G17. În primul rând, avem procesorul AMD Ryzen 9 5900HX, un model high-end care permite „overclocking”, dar ești dependent de frecvența în boost și sistemul de răcire pus la dispoziție de ASUS. Cele 5.000 de puncte în Cinebench R20 demonstrează că ne apropiem de performanța unui procesor high-end de PC desktop, dar cu o temperatură de 96 de grade Celsius raportată de Armoury Crate, aplicația ASUS pentru controlul funcțiilor de gaming.
Desigur, acesta este un caz extrem. În gaming, temperatura procesorului stă mai degrabă pe la 80-84 de grade, cu un boost pe la 3,8 GHz. Este bine de știut însă că în jocurile care necesită mai multă performanță, procesorul poate urca peste această temperatură. Probabil însă că temperaturile extreme pe perioade îndelungate nu sunt tocmai sănătoase pe termen lung.
Pentru comparație, un Ryzen 7 5800X, un procesor echivalent din punct de vedere al configurației (8 nuclee/16 thread-uri), atinge în jur de 6.000 de puncte în același test. Diferența de scor, și implicit de performanță, vine de la frecvență. Ryzen 9 5900HX menține un boost de 4 GHz pe toate nucleele în full load, pe când un Ryzen 7 5800X de desktop poate atinge 4,6 GHz pe toate nucleele cu o răcire competentă.
La capitolul cip grafic, este foarte important să știm pentru ce fel de consum este configurat, întrucât generația RTX 30 poate varia foarte mult. Procesorul este configurat pentru consum de 45W cu boost la 80W, care poate crește în funcție de boost, iar alimentarea de la priză este de numai 240W, astfel cipul grafic nu ar putea depăși cam 130-140W consum (trebuie să luăm în considerare și display, memorii, coolere, unități de stocare, etc., pe lângă cele două componente). În cazul de față avem de a face cu un RTX 3070 cu consum de 115W, care mai poate primi încă 15W în boost, pentru un consum total de 130W. Astfel, pentru un consum atât de mic, performanța oferită de acest GPU este notabilă. Totuși, nu este comparabilă cu cea a unui RTX 3070 desktop. Nu doar că avem de a face cu un număr mai mic de nuclee CUDA, dar și cu o frecvență declarată în boost de numai 1660 MHz.
Dar frecvența din specificații este una, iar realitatea este alta, mai ales după aplicarea overclocking-ului. Am fost chiar surprins să văd că procesorul grafic atinge chiar și 1900 MHz pe perioade scurte, și că nu scade sub 1.800 MHz după overclock-ul aplicat în aplicația Armuory Crate. Ba chiar și temperatura este cumva în „grafic”, la 83 de grade Celsius, practic limita superioară a cipurilor NVIDIA. Se pare că overclock-ul chiar are un efect tangibil.
Da, ROG Strix G17 „muncește” din greu pentru a oferi performanța pe care o oferă, însă este de lăudat că poate face asta într-un corp de laptop. Totuși, lansarea seriei RTX 30 arată o distanțare între performanța desktop și cea a componentelor pentru computere mobile. Din fericire, nu avem parte de un regres la capitolul performanță față de generațiile precedente. Tot ce înseamnă aceste rezultate este că saltul de performanță de pe desktop din ultimii ani a fost unul semnificativ.
Prima impresie despre noile generații de procesoare și cipuri grafice este una pozitivă, iar ASUS ROG Strix G17 este un laptop bine construit și performant. Configurațiile puse la dispoziție de ASUS includ și RTX 3060 și chiar GTX 1660, cât și opțiunea de monitor QHD la 165 Hz. Probabil că un „downgrade” la capitolul cip grafic nu ar fi de preferat în cazul de față, însă schimbarea monitorului cu unul de rezoluție mai mare și frecvență mai mică ar fi o alegere mai bună având în vedere performanța în majoritatea jocurilor. Configurația de față cu ecran la 300 Hz este potrivită însă doar în cazul jocurilor de tip eSports, care au cerințe de sistem mai mici.
+ Performanță înaltă pentru un laptop
+ Ecran mare, culori calibrate și frecvență la 300 Hz
+ Design bine gândit, cu majoritatea port-urilor în spate
+ Trackpad bun și pentru productivitate
- Nu are card reader și webcam
- Sunetul difuzoarelor nu este tocmai impresionant
- Prea multe „luminițe” RGB