Adăugând la suspiciunile deja existente, privind existența unor ample operațiuni de spălare de bani în care sunt implicate inclusiv cartelurile de droguri, o investigație publicată de Organizația Națiunilor Unite arată că cel puțin unele dintre testele cu rachete intercontinentale desfășurate regimul Nord Coreean au fost finanțate cu ajutorul fondurilor deținute în criptomonede, majoritatea fiind sustrase în cadrul unor atacuri informatice de mare amploare.
De parcă suspiciunile la adresa unora dintre jucătorii foarte activi în piața de criptomonede nu ar fi de ajuns, vestea că în grupul „select” care probabil include deja reprezentanți ai cartelurilor sud-americane de droguri se adaugă și regimuri autoritate precum cel din Coreea de Nord, o țară care în mod paradoxal reușește să declare în mod simultan condiții de foamete în rândul populației generale și reușite istorice în domeniul tehnologiilor militare, ar trebui să dea de gândit investitorilor care consideră că tehnologia blockchain reprezintă cu adevărat viitorul finanțelor. Deși, este absolut dovedită din punct de vedere al siguranței și anonimității tranzacțiilor, tehnologia blockchain încă se află într-o poziție din care ar putea cu ușurință să cadă victimă a propriului succes. Un prin indiciu în acest sens este că principalul factor care susține adopția Bitcoin este în continuare lăcomia investitorilor, care se avântă în acest sector anticipând profituri mult mai mari decât ar putea obține în piețele financiare tradiționale, punând neajunsurile criptomoonedelor în seama pieței considerate încă imatură. Cei mai mulți, par să ignore însă faptul că tocmai particularitățile care au făcut criptomonedele atât de atractive au atras în peisaj și mulți jucători care pur și simplu nu și-ar fi găsit locul într-o piață financiară convențională. Iar de aici și până la măsuri în forță, menite să neutralizeze pericolul mai mult sau mai puțin justificat, nu este cale lungă.
În ultimul an am tot aflat despre o misterioasă grupare de hackeri foarte bine antrenați și motivați, care acționează în mod coordonat cu scopul atragerii cât mai multor fonduri în direcția unui finanțator din umbră. Iar cum tehnologia blockhain este prin definiție anonimă, însă doar atât timp cât nu poți afla în mod concret identitatea deținătorilor de portofele electronice, nu a durat prea mult până ce direcția generală a fondurilor sustrase a fost determinată ca fiind Coreea de Nord. Iar când atacurile informatice încep să capere proporții estimate la peste 400 milioane dolari anual, sustrase în principal din conturi administrate de marile exchange-uri de criptomonede, este evidentă problema nu poate fi ignorată la nesfârșit.
Oprindu-se la finalul anului 2019, un raport ONU ceva mai vechi arăta că entități cu legături în Coreea de Nord acumulaseră deja fonduri de 2 miliarde dolari, o sumă uriașă dacă ne raportăm la schimburile comerciale realizate în acea perioadă de națiunea practic falimentară și aproape complet izolată de restul lumii. Astfel, probabil că nu este speculația cum că mare parte din fondurile respective au mers către finanțarea dezvoltării armamentului pentru distrugere în masă testat cu succes la începutul anului 2022 nu este prea departe de ralitate.
„RPDC a demonstrat capacități sporite pentru desfășurare rapidă, mobilitate largă (inclusiv pe mare) și rezistență îmbunătățită a forțelor sale de rachete”, au spus observatorii ONU.
Angrenați în aceeași tabără a înarmării, China și Rusia au refuzat să semneze o declarație de condamnare a proliferarii lansărilor de rachete ale Coreei de Nord.
Deocamdată, nu au fost anunțate noi măsuri de reglementare a pieței criptomonedelor, în răspuns la suspiciunile privind folosirea acestei platforme drept instrument pentru finanțarea regimurilor autoritare și ambițiile acestora pe plan militar.