Rusia ar putea legaliza pirateria software, în răspuns la retragerea companiilor occidentale

Măsura ar putea beneficia de suportul a cel puțin o parte din populație și companiile care, deși au plătit deja licențe pentru folosirea de produse și tehnologii software dezvoltate de companii occidentale, sunt acum în situația de a nu mai putea beneficia de acestea. Totuși, în multe cazuri simpla întoarcere la pirateria software ar putea să nu funcționeze, unele dintre companiile care s-au confruntat de-a lungul timpului cu această problemă oferind-uși acum produsele după principiul software-as-a-service, elemente esențiale de funcționalitate necesitând conexiune la internet și comunicare cu servere dezvoltatorului respectiv.

Pe măsură ce sancțiunile impuse Rusiei încep să transforme țara într-o nouă Venezuelă, Kremlinul analizează modalități de a menține afacerile și guvernul pe linia de plutire, în condițiile în care aspecte esențiale ale business-ului desfășurat depind de software și tehnologii vestice. Deghizată într-o măsură de naționalizare a activelor esențiale, pirateria software la nivel instituționalizat este doar continuarea în spațiul virtual a acelorași măsuri pregătite deja pentru activele companiilor private care și-au anunțat ieșirea din Rusia. Doar că în loc ca guvernul să preia cu forța depozitele IKEA, benzinăriile Shell sau rafinării de petrol, va „prelua” tehnologiile software la care nu poate avea acces prin alte mijloace.

Interesant este că legile rusești permit deja guvernului să autorizeze „fără acordul titularului brevetului” utilizarea oricărei proprietăți intelectuale „în caz de urgență legată de asigurarea apărării și securității statului”. Guvernul nu a făcut încă acest pas, dar s-ar putea să o facă în curând, potrivit unui raport al ziarului de afaceri rus Kommersant, descoperit și tradus de Kyle Mitchell , un avocat specializat în dreptul tehnologiei. Altfel spus, Rusia ar putea depăși până și China în privința furtului de brevete și tehnologii occidentale, duplicând din spatele versiunii moderne a Cortinei de Fier aproape orice produ considerat de importanță strategică pentru Kremlin.

Oficial, acesta se va numi „mecanism de licențiere obligatorie pentru software, baze de date și tehnologie pentru microcircuite integrate”. S-ar aplica doar companiilor din țări care au impus sancțiuni. Deși materialul apărut în presa rusă nu menționează în mod expres nume de companii, putem presupune că sunt vizate în primul rând occidentale mari, precum Microsoft, Apple și Samsung, care și-au redus drastic legăturile comerciale cu Rusia. Până acum, Microsoft a suspendat vânzările de noi produse și servicii în Rusia, Apple a încetat să vândă dispozitive , iar Samsung a încetat să vândă atât dispozitive, cât și cipuri .

Totodată, este apreciat că orice mișcare a Kremlinului de a „sechestra” drepturi de proprietate intelectuală a fi interpretată ca o „scutire” implicită pentru prietenii din China, care și-ar putea folosi capacitățile de producție existente pentru a duplica tehnologiile vestice la care râvnesc, dar nu au acces.

Producătorii de smartphone-uri precum Huawei, Xiaomi și Honor ar avea imediat de câștigat, la fel ca și producătorii auto chinezi. Cu toate acestea, niciun câștig nu este garantat, deoarece afacerile în Rusia au devenit pline de probleme, cuprinzând totul, de la logistică la finanțare. Nu trebuie neglijată nici perspectiva extinderii sancțiunilor internaționale deja impuse Rusiei, către China, tăind practic accesul celui din urmă la cele mai profitabile piețe de desfacere non-asiatice.

Deși China și-a intensificat criticile la adresa politicilor SUA, Partidul Comunist probabil ezită să-și submineze miza profitabilă în comerțul global. „Companiile chineze au mult mai mult de pierdut decât de câștigat prin încălcarea sancțiunilor”, au spus analiștii de la Gavekal Dragonomics într-un raport de cercetare  citat de  The Wall Street Journal. „Pentru majoritatea companiilor chineze, Rusia este o piață prea mică pentru ca afacerea să merite riscul de a fi tăiată de pe piețele dezvoltate sau de a fi sancționată.”

Pirateria software în Rusia nu este nimic nou. Un sondaj realizat în 2019 de ESET a constatat că 91% dintre ruși au preferat conținutul piratat, aproape 20% admițând că folosesc crack-uri software. Motivul cel mai frecvent invocat – enumerat de 75 la sută dintre respondenți – a fost că versiunile oficiale costă prea mulți bani.