Un stat european va vinde criptomonede Bitcoin confiscate în valoare de 75 de milioane de euro, iar o mare parte din bani vor fi donați Ucrainei. Anunțul a fost făcut de ministrul de Finanțe al Finlandei, Annika Saarikko.
„Decizia este corectă și potrivită”, a scris ea, pe o rețea de socializare.
Tranzacțiile vor fi intermediate de companiile Coinmotion și Tesseract. Acestea au fost alese deoarece au, potrivit serviciilor de vamă finlandeze, mecanisme prin care verifică cine este cumpărătorul și care previn spălarea de bani.
Ucraina a primit deja donații în criptomonede în valoare de zeci de milioane de euro. Fondurile s-au dovedit esențiale în primele zile de război, când multe servicii financiare convenționale au devenit indisponibile.
Mare parte din monedele virtuale au fost confiscate de Finlanda în 2016. Atunci, autoritățile au obținut 1.666 de token-uri Bitcoin într-o operațiune anti-drog majoră. La momentul respectiv, criptomonedele valorau 700.000 de euro.
Banii nu vor ajunge imediat în Ucraina. Mai întâi, planul trebuie să fie prezentat legislativului de la Helsinki ca parte a unui proiect de suplimentare a bugetului statului. Apoi, monedele virtuale vor fi scoase la licitație, cel mai probabil la începutul verii.
Finlanda nu poate vinde încă toate criptomonedele confiscate deoarece acțiunile legale împotriva unora dintre entitățile de la care au fost obținute nu s-au terminat. Statul nordic deține, în total, 1.981 de token-uri Bitcoin.
Citește și: Expert în Ethereum, condamnat la 5 ani de închisoare pentru colaborarea cu Coreea de Nord
Până pe 14 aprilie, guvernul Ucrainei a cheltuit criptomonede în valoare de 42,7 milioane de euro, inclusiv pe drone, căști de protecție și alte echipamente pentru militari. În unele cazuri, plățile către furnizori au fost făcute direct în monede virtuale.
Alte state caută de asemenea modalități pentru a ajuta Kievul. Unele țări doresc să vireze în conturile Ucrainei banii obținuți din activele rusești confiscate după sancțiunile impuse recent de Vest.
Finlanda este o națiune care a trecut, în 1939, printr-o experiență similară cu cea prin care trece Ucraina acum. Țara a fost invadată atunci de forțele lui Stalin în Războiul de Iarnă (30 noiembrie 1939 – 12 martie 1940). Ca și ucrainenii, deși au fost depășiți numeric și tehnologic, finlandezii le-au provocat pierderi masive invadatorilor.
Referitor la presupusele crime de război comise de militarii ruși în Ucraina, prim-ministrul finlandez Sanna Marin a spus: „Nu vom închide ochii, nu vom tăcea, nu vom uita”. Ea a adăugat că susține anchetele internaționale în aceste cazuri.
Războiul actual declanșat de Rusia în Ucraina a determinat statul nordic să își dorească să aplice, alături de vecinii suedezi, pentru apartenența la NATO.