Dacă ceva nu este stricat, nu are nevoie de reparații, iar seria Galaxy A de la Samsung reușește în fiecare an să fie cea mai de succes din portofoliul companiei. Astfel, noul Galaxy A53 5G nu pare să fie un upgrade major față de modelul de anul trecut, însă oferă o listă de capabilități îmbunătățite, pe alocuri, și asigură o experiență de utilizare familiară și de calitate celor care au un buget de aproximativ 1700 lei pentru un smartphone nou.
La nivel de design, foarte puține lucruri s-au schimbat față de anul trecut. Dacă nu aș fi știut deja, aș fi putut spune că avem de a face cu același telefon. Galaxy A53 este în continuare un telefon realizat predominant din plastic, cu un capac mat pe spate, care încorporează și insula pentru camere, o ramă din plastic și un ecran acoperit cu sticlă Gorilla Glass 5. Telefonul nu este însă foarte ușor, în ciuda materialelor folosite, dar este departe de modelele mai grele din piață, la 189 grame.
Singurul lucru care nu mi-a plăcut la Galaxy A53, la fel ca și în cazul lui A52 și chiar Galaxy S FE, este faptul că plasticul de pe spate este prea subțire. În anumite părți dacă bați ușor cu degetul, din cauza capacului subțire, ai senzația că este gol pe dinăuntru. Măcar faptul că este mat asigură că nu va atrage amprente, indiferent de culoarea aleasă. Și, în ciuda utilizării plasticului cam peste tot, carcasa este și rezistentă la apă și praf la standardul IP67, ceva ce nu întâlnim de obicei pe telefoane atât de ieftine.
Ar fi recomandată o husă pentru a te asigura că nu pățește nimic în cazul unui accident, dar aceasta nu este inclusă în pachet. De fapt nu este mai nimic inclus cu Galaxy A53, întrucât Samsung nu oferă nici măcar un încărcător sau o folie pentru ecran pe acest model. Singurul accesoriu rămâne cablul de alimentare cu USB-C la ambele capete. Asta înseamnă că dacă aveai un Galaxy A dintr-o generație mai veche, va trebui să cumperi și un adaptor de priză nou, cu USB-C.
Nu mă așteptam la o construcție premium de la un telefon din gama de medie, dar am fost plăcut surprins de ecranul lui Galaxy A53. Acesta folosește un panel un Super AMOLED de 6,5” în diagonală, cu luminozitate foarte bună, la 800 nits și cu refresh rate la 120 Hz. Practic, acest ecran este comparabil cel de pe modele flagship ale altor producători. Desigur, din fabrică acesta este configurat pe un profil vibrant, cu culori suprasaturate, dar poți să îl muți manual pe profilul Natural.
Ce nu m-a impresionat însă este performanța brută de procesare, lucru care, surprinzător, se vede și în utilizare. Galaxy A53 folosește un chipset Samsung Exynos 1280, un model octa-core mid-range modern, realizat pe arhitectură de 5nm. În timp ce consumul de energie este redus, performanța oferită este destul de limitată. M-aș fi așteptat la performanțe comparabile cu ceea ce primeam pe flagship-uri acum 2-3 ani, însă nu este cazul.
Experiența de utilizare este bună, dacă nu ai folosit până acum un telefon de top din generațiile recente, însă chiar și în meniuri am sesizat anumite momente în care interfața nu se mișca cu fluența necesară pentru ecranul la 120 Hz. De asemenea, senzorul de amprentă optic integrat în ecran mi s-a părut cam lent, dar măcar a deblocat telefonul de fiecare dată, fără prea multe erori. În testele de performanță, scorurile sunt cam la jumătate la toate categoriile față de modelele din gama S22 de la Samsung.
Mă așteptam însă la ceva mai mult, având în vedere că alte telefoane concurente folosesc soluții Qualcomm mai performante în această zonă de preț. Cu siguranță, acest model își va face treaba în majoritatea aplicațiilor, în special în cele de social media, sau jocuri, însă ar putea să „îmbătrânească” ceva mai repede în timp față de alte soluții din prezent.
Samsung ar putea avea însă un avantaj față de alte dispozitive de medie din piață cu bateria pe Galaxy A53. Telefonul folosește un acumulator de 5.000 mAh, care poate fi încărcat rapid la 25W. Puterea de încărcare nu este impresionantă, însă cei 5.000 mAh pot asigura două zile de utilizare la o singură încărcare, chiar și cu ecranul setat la 120 Hz. Poți prelungi autonomia prin limitarea refresh rate-ului, sau prin scăderea luminozității.
Sunt însă câteva capitole la care Samsung încă nu are rival în zona aceasta de preț. În primul rând, avem de a face cu suport software extins. Galaxy A53 vine cu Android 12 și One UI 4.1, adică aceeași versiune software pe care o întâlnim și pe modelele high-end S22, lansate de curând. Interfața este identică, funcțiile sunt aceleași, iar suportul software este de asemenea similar. Patru ani de actualizări de sistem și cinci ani de actualizări de securitate pun Galaxy A53 mai sus în lista de telefoane cu suport prelungit și decât modelele Pixel de la Google. Singurul lucru care mă deranjează la software-ul Samsung este că la prima configurare nu ai opțiunea de a alege modul de navigație dorit, fiind setat implicit cel cu butoanele clasice. În 2022, gesturile ar trebui să fie standard.
Apoi avem componenta audio, care, surprinzător, nu cade în capcana modelelor mid-range. Difuzorul de apeluri este amplificat, pentru a asigura redare stereo cu difuzorul de jos, iar calitatea sunetului este peste medie. În afară de lipsa basului, și volumul nu tocmai înalt, chiar și la maximum, muzica se aude foarte bine, iar difuzoarele nu distorsionează. Cei care vor apela la căști pentru muzică vor trebui să aleagă o pereche wireless sau cu mufă USB-C, întrucât Galaxy A53 nu mai include un jack de căști.
Galaxy A53 vine cu un sistem cu patru senzori foto pe partea din spate, dintre care majoritatea utilizatorilor vor folosi doar doi. Avem o cameră principală wide de 64 megapixeli cu stabilizare optică, un ultrawide de 12 megapixeli, și camere macro și pentru adâncime de 5 megapixeli fiecare.
Trebuie să zic de la început că niciuna dintre camerele de pe Galaxy A53 nu strălucește, nici măcar în zona mid-range. Sunt doar camere decente, de medie. Ce face Samsung într-un mod foarte evident este însă să aplice un filtru de sharpness exagerat, care se vede în special pe camera ultra-wide și pe modul zoom hibrid realizat pe camera principală. Pe fotografiile wide standard, acest efect este minimizat, însă nu pot să nu observ că majoritatea imaginilor sunt supraexpuse, cu o plajă dinamică limitată. Apreciez însă faptul că Samsung a depus efort în calibrarea celor două camere pentru a oferi culori cât mai apropiate. De asemenea, în lipsa unei camere cu zoom optic, calitatea zoom-ului hibrid 2x este foarte bună.
Pe timp de noapte, fotografiile nu sunt tocmai impresionante, fiind afectate în special de zgomot de imagine, dar mi-a plăcut faptul că algoritmul este calibrat pentru a păstra, pe cât posibil, atmosfera originală a cadrului, fără a transforma noaptea în zi, așa cum se întâmplă pe alte telefoane. Recomand însă folosirea doar camerei principale pe modul nocturn, întrucât rezultatele pe ultrawide sunt limitate.
Camera macro de pe A53 este mai bună decât alte soluții întâlnite recent, cei 5 megapixeli putând capta mai multe detalii, însă alte telefoane fac fotografii similare, sau chiar mai bune prin camera ultrawide, de la distanță mai mică. Nu prea am înțeles fascinația producătorilor pentru astfel de camere în ultimii ani, întrucât nu pare să fie un stil de fotografiere popular în rândul utilizatorilor, iar rezultatele sunt oricum slabe. Practic, numărul camerelor este doar crescut artificial, la fel și prețul telefonului.
Dar cea mai „inutilă” cameră dintre toate este cea de adâncime. Aceasta este folosită, în teorie, pentru realizarea modului portret, care decupează subiectul pentru aplicarea filtrului de blur din fundal. În practică, telefonul este mai mult decât capabil să facă asta și fără o cameră dedicată. Iată și dovada: acest selfie pe mod portret, realizat cu camera frontală a telefonului, cu decupaj excelent, fără o cameră secundară. Cu doar două camere pe spate, Galaxy A53 ar fi avut aceleași capabilități generale la capitolul foto, dar ar fi putut veni la un preț mai mic.
Din păcate, cu două, trei sau patru camere, aplicația Samsung de cameră necesită neapărat un update. Aceasta este similară cu cea de pe modelele de top, dar este semnificativ mai lentă. Aici ar putea fi de vină și performanța limitată a procesorului, declanșarea fiind realizată întotdeauna cu întârziere, dar am văzut astfel de probleme și pe S22 Ultra, deci este și o limitare software pe undeva. Fotografierea subiecților care se mișcă repede și brusc, precum cele ale copiilor sau animalelor de companie va fi complicată cu acest telefon și este în general, pe telefoanele Samsung, dar pe acesta se simte mai mult.
Galaxy A53 este un telefon care cu siguranță va avea succes în piață, iar avantajele sale sunt greu de contestat. Chiar dacă are o construcție cam „plasticoasă”, telefonul vine cu rezistență la apă, chiar dacă procesorul nu este foarte performant, acesta oferă o experiență bună de utilizare în majoritatea cazurilor normale, iar ecranul, autonomia și suportul software sunt peste ceea ce găsim de obicei în această gamă de preț.
Abia lansat, A53 pornește de la un preț de aproximativ 1.700 lei pentru varianta cu 6 GB RAM și 128 GB stocare și vine fără încărcător, dar prețul său va scădea cu siguranță în următoarele câteva luni. Cert este că A53 este un telefon „cinstit”, care nu are pretenții prea mari, și livrează, din anumite puncte de vedere mai mult decât te-ai aștepta de la el.