Telescopul Spațial James Webb, lovit de un micro-meteorit care i-a scos din aliniament una dintre oglinzi

Performanțele Telescopul Spațial James Webb ar putea fi permanent afectate prin deteriorarea uneia dintre oglinzile sale aurite, la impactul cu un micro-meteorit ceva mai mare decât au prevăzut inginerii care l-au proiectat.

Alcătuită din mai multe segmente, oglinda principală a Telescopului Spațial James Webb are un diametru cumulat de 6.5 metri, comparat cu 2.4 metri în cazul telescopului Hubble. În plus, succesorul Telescopului Hubble este proiectat radical diferit, cu oglinda multi-segment desfășurată precum o antenă parabolică, complet expusă la impactul cu micro-meteoriți care pot veni practic din orice direcție.

Un alt pericol pentru Telescopul James Webb ține de locația leasă pentru amplasare, într-unul dintre așa numitele puncte Lagrange, unde gravitația Soarelui și a Pământului se anulează reciproc, creând un spațiu în care obiectele (artificiale sau nu) pot orbita ambele corpuri cerești într-o locație aproape fixă, dacă ne raportăm la poziția relativă a Pământului. Problema este că pe lângă Telescopul Spațial James Webb ar putea fi prinse și alte fragmente de meteoriți, care să lovească cu viteze mai mici sau mai mari oglinzile telescopului. Nu degeaba punctele Lagrange sunt referite și ca orbite-cimitir, în care sateliții artificiali ajunși la finalul perioadei de exploatare pot fi „parcați” pe termen aproape nelimitat, cu risc minim pentru alți sateliți rămași pe orbite convenționale în jurul Pământului. În cazul de față, se pare că a fost vorba de o „ploaie de meteoriți” anticipată de cercetătorii NASA, care au rotit în avans telescopul pentru a minimiza șansele de coliziune cu micro-meteoriți veniți din direcția anticipată.

Indiferent de motive, în perioada 23-25 mai, Telescopul Spațial James Webb a raportat un impact semnificativ cu una dintre oglinzile sale principale, care i-a fost scoasă din aliniamentul reglat cu mare atenție de cercetătorii NASA pe parcursul mai multor luni.

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, vorbim despre o particulă puțin mai mare decât un fir de praf, dar care la viteză măsurate în kilometri pe secundă lovesc cu puterea unei arme de foc. În cel mai fericit caz, oglinda lovită va rămâne cu o zonă mătuită, eventual, cu o mică gaură în zona de impact. Însă faptul că inginerii NASA admit că „proiectilul” a fost ceva mai mare decât au anticipat și prevăzut la proiectarea telescopului face plauzibil și scenariul mai puțin fericit, în care segmentul de oglindă sau mecanismele extrem de precise responsabile cu aducerea acesteia la forma ideală pentru reflexia luminii au fost deteriorate iremediabil. Chiar și în acest scenariu, Telescopul James Webb va putea funcționa confortabil în parametrii așteptați pentru desfășurarea de observații cu valoare științifică, pierzând doar o mică parte din acuitatea vizuală.

Descris drept un incident de neevitat, incidentul probabil că nu va avea urmări majore asupra misiunii științifice a Telescopului Spațial, James Webb fiind proiectat cu numeroase sisteme redundante și deschis la „reparații” pe calea modificărilor de software.