ANALIZĂ: Ne mai poate salva tehnologia de la un dezastru ecologic? Ce soluții promițătoare există

Există oameni care cred că tehnologia va salva civilizația umană, chiar și de la un dezastru ecologic. Inclusiv Bill Gates a declarat recent că este optimist în ceea ce privește viitorul umanității, datorită progreselor tehnologice făcute în ultimele decenii.

Totodată, Peter Diamandis – fizician, inginer și antreprenor – crede că inteligența artificială ne va simplifica viața și ne va ajuta să găsim soluții la problemele omenirii, precum cele energetice, poluarea, sărăcia sau bolile grave. El este președintele X Prize Foundation și unul dintre optimiștii care consideră că tehnologia are răspunsul pentru orice problemă gravă. „Nu spun că nu avem problemele noastre; cu siguranță le avem. Dar în final le vom învinge”, a declarat el într-o prezentare făcută la TED.

Citește și: Tehnologia revoluționară care încălzește casa la jumătate de preț, folosind umiditatea

Însă ceasul climatic ticăie din ce în ce mai tare și ne întrebăm dacă mai avem timp să acționăm și pe ce se bazează acești optimiști? Din fericire, există câteva tehnologii promițătoare, unele care sunt deja folosite pentru a contracara problemele cauzate de poluare. Nu vom vorbi aici despre turbinele eoliene și panourile solare, modalități de producere a energiei verzi cunoscute de toată lumea. Vom prezenta tehnologii noi, care au mare potențial.

Dioxidul de carbon poate fi absorbit din atmosferă

În Islanda a intrat în funcțiune Orca, cea mai mare stație din lume care absoarbe dioxid de carbon din atmosferă. Tehnologia absoarbe CO2 din aer și îl îngroapă adânc în scoarța terestră. Orca poate elimina 4.000 de tone de bioxid de carbon într-un an. În aceeași perioadă doar arderea de combustibili fosili eliberează în atmosferă 35 de miliarde de tone de CO2. Pentru a avea un impact sesizabil, în întreaga lume ar trebui să fie construite milioane de astfel de stații.

Extragerea, din scoarța terestră, de elemente necesare pentru construcția de mașini electrice este o operațiune dăunătoare pentru mediu. Există, însă, un loc în care mineralele și metalele necesare pentru baterii de mașini electrice – litiu, cobalt, nichel, cupru – se găsesc în cantități enorme, dar extragerea lor este dificilă. Firma canadiană The Metals Company vrea să colecteze aceste elemente de pe fundul mărilor și oceanelor. Compania susține că a găsit o metodă pentru a face acest lucru, fără a afecta, spun ei, grav mediul înconjurător.

The Metals Company vrea să extragă materialele din acumulările de minereuri polimetalice care se găsesc pe fundul mărilor. Aceste roci, bogate în elementele enumerate mai sus, s-au format în milioane de ani. Unul dintre cele mai mari depozite se găsește în Oceanul Pacific, la 1.600 de kilometri vest de Mexic. Canadienii doresc să folosească un robot cu un aspirator uriaș, care pompează sedimentele spre o platformă sau un vas de la suprafață.

Panouri solare care produc apă și hidrogen

O altă mare problemă cu care se confruntă omenirea, din cauza încălzirii globale, este lipsa apei potabile. La nivel mondial, peste două miliarde de oameni trăiesc în zone în care accesul la această resursă este dificil. O companie din statul american Arizona a dezvoltat „hidropanouri”, care arată ca niște panouri solare, dar nu generează electricitate. Acestea se montează pe case și pot produce săptămânal sute de litri de apă potabilă. Tehnologia a fost dezvoltată de compania SOURCE. Panourile folosesc energia solară pentru a extrage umezeala din aer. Hidropanourile dezvoltate de companie nu sunt, deocamdată, prea accesibile. Unul costă 2.000 de dolari și produce 5 litri de apă pe zi.

Un combustibil ecologic este hidrogenul. Gazul nu este, însă, produs la momentul actual într-un mod sustenabil. Există, însă, vești bune. O echipă de cercetători de la universitatea KU Leuven din Belgia a dezvoltat panouri care folosesc energia solară pentru a produce hidrogen. Noile sisteme sunt conectate între ele prin tuburi de gaz subțiri, în loc de cabluri. Hidrogenul este produs, din vaporii de apă din aer.

Gazul poate fi comprimat pentru a fi stocat într-un rezervor central pentru folosirea ulterioară sau transformat în electricitate. Sunt puține locuri din lume în care aerul este atât de uscat încât nu pot fi folosite aceste panouri. Potrivit dezvoltatorilor, sistemul poate produce 250 de litri de hidrogen pe zi, la o eficiență de 15%.

Transformă dioxidul de carbon din aer în bijuterii

Aether Diamonds este o companie care produce diamante în timp ce îmbunătățește calitatea atmosferei planetei. Pare o sarcină imposibilă, dar nu este. Compania produce „diamante crescute în laborator”. Acestea au aceleași caracteristici optice, fizice și chimice ca cele naturale. Însă chiar și ele sunt produse, deseori, în moduri poluante, folosind combustibili fosili sau energie care nu este verde.

Aether Diamonds a dezvoltat o tehnologie care absoarbe CO2 din mediul înconjurător. Acest lucru este făcut de mașini care colectează gazul, iar apoi îl duc la filtre speciale. La următorul pas, elementul este sintetizat într-o hidrocarbură perfectă pentru „creșterea” de diamante.

„Fiecare diamant pe care îl producem elimină permanent carbon din atmosferă”, a declarat Ryan Shearman, CEO al companiei.

BeBot, un robot autonom care curăță plajele de plastic

Plasticul este considerat de mulți cercetători cel mai periculos material inventat de om. Autorul Alan Weisman demonstrează acest lucru în cartea „Lumea fără noi”. Plasticul se degradează foarte greu și a fost găsit chiar și în organele umane. De aceea, folosirea, colectarea și depozitarea corespunzătoare a acestui material sunt activități extrem de importante.

Cele mai afectate ecosisteme de poluarea cu plastic sunt cele din mări și oceane. Multe plaje sunt curățate de voluntari, dar aceștia nu pot să găsească bucățile mici de plastic. Aici intră în scenă BeBot, un robot autonom care poate culege astfel de particule.

Robotul a fost dezvoltat de organizația 4Ocean, care produce bunuri din plastic recuperat din oceane, în parteneriat cu firma de robotică Poralu Marine.

„A fost gândit pentru zonele care au plaje relativ curate, dar cantități mari de microplastic”, a declarat Alex Schulze, cofondator și CEO al 4Ocean.

Plasticul biodegradabil e deja folosit

O companie a inventat un nou tip de plastic biodegradabil și îl folosește pentru producția de încălțăminte ecologică.

Firma Blueview Footwear îl are ca președinte pe Tom Cooke, un surfer dezamăgit de cantitatea de plastic care se găsește în mările și oceanele lumii. Înainte de a-și lansa propria afacere, el a lucrat pentru companiile Reef și Vans.

Plasticul folosit de startup a fost inventat de către Stephen Mayfield, CEO al Blueview și profesor de biologie moleculară la UC San Diego.

Noul material este bazat pe ulei extras din alge. Plasticul convențional este bazat pe petrol, care provine și el tot din alge care au murit cu zeci de milioane de ani în urmă.

„A fost așa… plasticul provine din petrol. Petrolul provine din alge. Hai să facem plastic direct din alge”, a declarat Mayfield.

Încălțămintea produsă de Blueview Footwear se degradează complet, dacă este compostată sau îngropată în sol, în nouă luni. În ocean, degradarea materialului poate dura doi ani.

Totodată, o companie din Olanda a dezvoltat un tip de plastic biodegradabil, bazat pe plante. Proiectul este susținut de giganții Coca-Cola, Danone și Carlsberg. Compania Avantium dezvoltă ambalaje bazate pe zaharurile din plante, în locul combustibililor fosili.

Alternative eco la ciment, disponibile

Mortarul este un material vital pentru economia mondială și este responsabil, în fiecare an, pentru aproximativ 8% din emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, potrivit CNBC. Mortarul este realizat, ca materiale de bază, din apă, nisip (sau piatră sfărâmată) și ciment. Ultimul ingredient este cel care poluează.

Unele companii fac eforturi pentru a produce ciment eco sau pentru a găsi alternative care să le permită constructorilor să reducă cantitatea de ciment folosită.

Boral, o companie din Australia, a anunțat un parteneriat cu Universitatea de Tehnologie din Sydney, pentru a dezvolta un nou timp de ciment eco.

În Marea Britanie, DB Group a dezvoltat Cemfree, un produs pe care îl descrie ca pe o alternativă, care nu include ciment, la mortar. Materialul a fost folosit deja într-un proiect important de infrastructură, autostrada M25 din sudul Angliei.

Totodată, a apărut AshCrete, un tip de mortar în care cimentul este înlocuit de cenușa zburătoare, o pudră care se obţine din gazele eliminate de cuptoarele care folosesc cărbunele ca și combustibil.

Mai mult, StoneCycling, o companie olandeză, a realizat WasteBasedBricks, cărămizi produse în proporție de 60% din materiale de construcții aruncate la gunoi. Un produs similar, numit K-brick, a dezvoltat și firma britanică Kenoteq.

Trebuie să trecem la mașini electrice, dar să le conducem mai puțin

O soluție relativ simplă la problema poluării masive este convingerea oamenilor să folosească mai puțin mașinile personale. Astfel de programe ar trebuie să fie o prioritate pentru guvernele din întreaga lume.

Chiar dacă majoritatea oamenilor trec la mașini electrice (ceva ce ne dorim, deoarece tranziția are un impact pozitiv asupra mediului) acestea poluează în continuare semnificativ mediul înconjurător într-un mod puțin cunoscut de opinia publică.

Aceste vehicule sunt mai grele decât cele care folosesc motoare cu combustie internă. De exemplu, un Volkswagen e-Golf este cu 400 de kilograme mai greu decât un Golf VII.

Puțină lumea știe că mașinile poluează semnificativ mediul prin intermediul anvelopelor. Mici particule se desprind de pe pneuri pe măsură ce acestea se uzează și ajung în aer sau în solul din apropiere. Acestea includ compușii organici volatili, periculoși pentru oameni și alte vietăți. Mai mult, compușii contribuie la formarea smogului în atmosferă.

În medie, o mașină generează 4 kilograme de particule de acest fel pe an, transmite organizația Emissions Analytics. Potrivit unui activist de mediu, Tadzio Müller, singura soluție la această problemă majoră este folosirea unui număr mai mic de automobile în viitor.

Foto: Profimedia Images, Shutterstock, Pixabay