În era digitală actuală, dependența noastră de întâlniri virtuale a devenit mai accentuată ca niciodată, mai ales în contextul pandemiei COVID-19. Totuși, această schimbare aduce cu sine preocupări serioase legate de sănătatea mintală și fizică.
Un studiu recent publicat în revista Nature a demonstrat că utilizarea excesivă a platformelor de videoconferință, cum ar fi Zoom, Teams și Google Meet, poate conduce la tensiuni mentale și fizice, incluzând un nivel de stres crescut și o solicitare asupra creierului și inimii.
Studiul a fost efectuat de o echipă de cercetători austrieci care au măsurat activitatea cerebrală și cardiacă a 35 de studenți universitari în timpul unui curs de 50 de minute. Această analiză a avut ca scop investigarea oboselii asociate videoconferințelor (VCF) dintr-o perspectivă neurofiziologică.
Participanții au prezentat o creștere a activității cerebrale indicativă pentru oboseală și o scădere a atenției, ceea ce ar putea fi legat de cerințele cognitive crescute impuse de videoconferințe. În plus, studiul a evidențiat că videoconferințele induc o tensiune fiziologică asupra inimii, după cum demonstrează modificările în ritmul cardiac și variabilitatea acestuia.
Studenții au raportat, de asemenea, o senzație semnificativ mai mare de oboseală, somnolență și iritabilitate în timpul condiției de videoconferință comparativ cu condiția față în față. Mai mult, starea generală de dispoziție s-a înrăutățit și ea.
Cercetătorii subliniază necesitatea de a înțelege cum videoconferințele extinse pot afecta creierul și corpul nostru. Aceștia recomandă includerea unor pauze după 30 de minute de videoconferință, pentru a atenua schimbările fiziologice și oboseala subiectivă observate. De asemenea, încurajează persoanele și organizațiile să utilizeze diferite moduri de comunicare, nu doar videoconferințe, pentru a diversifica interacțiunea și a reduce impactul negativ asupra sănătății.