Cu mult înainte ca asistenții virtuali să devină parte integrantă a vieții noastre digitale, exista ELIZA, un experiment revoluționar care a deschis calea comunicării om-calculator.
Această aplicație informatică, creată în urmă cu șase decenii, reprezintă momentul zero al inteligenței artificiale conversaționale.
În 2021, un arhivar de la Massachusetts Institute of Technology, Myles Crowley, a făcut o descoperire remarcabilă.
Printre documentele profesorului Joseph Weizenbaum, acesta a găsit niște documente care conțineau codul original al ELIZA.
Această întâmplare a readus la viață un fragment important din istoria informaticii.
ELIZA fusese concepută ca un instrument simplu de dialog, care răspundea utilizatorilor într-un mod asemănător unei psihoterapeut.
Programul putea prelua o întrebare simplă și genera un răspuns urmat de o nouă întrebare, creând impresia unei discuții între doi oameni în carne și oase.
La acea vreme, termenul „chatbot” nici măcar nu exista.
Echipa de cercetători care a reluat codul ELIZA a trebuit să depășească mai multe obstacole tehnice.
Sistemul de operare pentru care fusese creat programul devenise învechit, iar codul necesita curățare și completări.
Cu răbdare și pricepere, specialiștii au reușit să readucă la viață această piesă de muzeu digitală.
Programul are o caracteristică amuzantă: intră în blocaj atunci când utilizatorul introduce numere.
Cercetătorii au păstrat această defecțiune ca pe un semn de autenticitate istorică, demonstrând că imperfecțiunile pot fi la fel de valoroase.
Deși departe de capacitățile actualilor asistenți virtuali, programul rămâne primul exemplu de chatbot electronic ce a deschis drumul către sistemele moderne de AI, demonstrând că visul comunicării om-mașină este vechi de cel puțin șase decenii.
Astăzi, ELIZA poate fi descărcată și rulată pe calculatoarele personale, oferind utilizatorilor șansa de a experimenta prima formă de conversație artificială. Este ca și cum ai avea o mică bucată de istorie digitală direct pe ecranul propriului calculator.
Povestea ei ne amintește că revoluțiile tehnologice pornesc adesea de la niște idei simple, aparent naive, care ulterior transformă fundamental modul în care interacționăm cu tehnologia.