Knol: Wikipedia în stil Google

Google tocmai a lansat situl Knol, în stadiu beta, pentru marele public. Aflat în teste din decembrie anul trecut, noul serviciu se vrea un fel de Wikipedia, dar fără autori necunoscuţi. Oricine poate să scrie pe un subiect pe care se pricepe, ba chiar să câştige bani de pe articolele publicate. "Suntem foarte convinşi că a cunoaşte numele autorilor ajută cititorii să aibă mai multă încredere în conţinut", spune Cedric DuPont – product manager pentru serviciul Knol.

Numele Knol vine de la Knoledge, cunoaştere adică. Sau mai degrabă cunoştinţe. Adică, dacă ai cunoştinţe mai aprofundate într-un domeniu şi vrei să le publici undeva, o poţi face pe situl Knol. Scrii drepre eclipsă, siliciu, diabet, antene sau margarină, dacă te pasionează. Paginile pe care le construieşti, aşadar informaţiile pe care le adaugi pe Knol se numesc chiar Knol-uri (sau "knols"). Serviciul dispune de intrumente de publicare similare celor pe care le găseşti în interfaţa de administrare a unui blog. Spre deosebire de bloguri, pe knol autorilor li se recomandă să-şi rezume toate cunoştinţele pe un subiect la o singură pagină, iar paginile nu sunt publicate în ordine cronologică.

"Dorim să scăpăm de modelul ‘cine are ultimul cuvânt câştigă’, acest model nefiind optim pentru cititorii foarte ocupaţi", explică DuPont. Google merge pe ideea plasării în faţă a articolelor cel mai sus cotate şi pentru a încuraja competiţia. Cititorii pot evalua informaţiile răsfoite, cu condiţia să se logeze (contul de gmail e bun). Excelent în principiu, pentru că cele mai populare articole ar trebui să fie, teoretic, şi cele mai consistente, respectiv mai coerente. Încă ceva în plus faţă de Wikipedia, ‘knol’-urile pot fi comentate. Pe Knol autorii sau grupurile de autori sunt importanţi, faţă de Wikipedia unde subiectele sunt scrise/actualizate de utilizatori, dar editate mai apoi de către unii membrii. Articolele publicate nu sunt editate, iar vizitatorii nu pot modifica sau contribui la ele decât cu permisiunea autorului.

Knol este privit ca un hibrid de însemnări deseori bine structurate pe care le regăsim pe bloguri şi crowdsourcing-ul (munca colectivă aparent pe gratis) caracteristic Wikipedia. Serviciul are o opţiune denumită „moderated collaboration” ce presupune ca orice cititor să poată efectua modificări pe textul citit, dar autorul îşi rezervă dreptul de a le accepta fără rezerve sau nu, eventual să le editeze dacă decide totuşi să le publice. Treaba faină este că autorii articolelor de pe Knol vor putea în curând insera reclame de la Google şi să câştige cotă parte de pe urma lor. Plus: New Yorker e un site pe care se găsesc o grămadă de desene pe diverse teme; pentru că Google a semnat o colaborare cu New Yorker, autorii de pe Knol au posibilitatea să-şi ilustreze materialele cu desene de pe faimoasa publicaţie online, fără să le plătească.

Deocamdată Knol.google.com este departe de a fi o sursă de informaţii spre deosebire de Wikipedia pe care sunt disponibile mai multe de şapte milioane de articole scrise în circa 200 de limbi. DuPont nu priveşte Knol ca pe un adversar al Wikipedia, ci mai degrabă ca pe o viitoare sursă de informaţii competente pe care internautul le poate utiliza în combinaţie cu cele de pe Wikipedia pentru o documentare mai bună.