Strong DC: ghid de utilizare Strong DC

DC++ este un program care la prima strigare nu mai are nevoie de nicio prezentare. În orice locuinţă în care se găseşte cel puţin un calculator, există măcar un individ ce foloseşte un software de file sharing direct, aşa numitul DC (Direct Connect). Bătrânul DC++ a fost conceput ca un program open-source ce oferă programatorilor posibilitatea de a-l îmbunătăţi, astfel că de-a lungul timpului au apărut numeroase softuri derivate (RevConnect, Strong DC, oDC) care fac în principiu acelaşi lucru: te pun în legătură directă cu alţi utilizatori în vederea transferului de informaţii.

Diferenţa practică dintre ele este rapiditatea cu care obţii ceea ce cauţi. Dacă la primele versiuni/variante puteai descărca doar de la un singur utilizator şi atunci depindeai de banda alocată de acesta, în momentul de faţă fişierele dorite vin pe ţeavă de la “n” utilizatori (unde “n” poate însemna zeci sau chiar sute de useri), iar viteza de transfer tinde către maximul lăţimii de bandă de care beneficiezi în contractul cu furnizorul de servicii Internet.

Din experienţa mea “pe teren”, am realizat că mulţi nu ştiu să-şi configureze clientul de file sharing. Cei mai abili sunt adolescenţii, a căror sete de cunoaştere nu a cunoscut încă apogeul. Însă pe lângă ei mai suntem şi noi (cei care am crescut cu “pac-pac”, “bidonaşul” şi alte joculeţe mai realiste decât orice RPG sau 3D Shooter) şi chiar oamenii de vârsta a III-a. Tocmai de aceea ne-am gândit să vă oferim un tutorial, sperăm noi util, despre Strong DC, unul dintre cele mai populare şi eficiente programe de file-sharing la ora actuală.

Ca să fie uşor de înţeles, vom prezenta pe paşi întreaga operaţiune, cu setările cele mai specifice şi probabile. Opţiunile omise din tutorial sunt cele avansate şi cele care presupun conexiuni la Internet mai complexe. Recomandăm ca setările legate de acestea să rămână neschimbate. De asemenea, opţiunile de personalizare şi cele opţionale au fost omise intenţionat. Ne referim strict la setările de bază.

Pasul 1. Descărcarea programului Strong DC++

Pasul 2. Extragerea arhivei în locaţia dorită (ex: C:\Strong DC).

Pasul 3. Rularea fişierului executabil.

Pasul 4. Acomodarea cu meniul programului (observaţi opţiunile din “File”, “View”, “Transfers”…).

Pasul 5. Setările de bază din File -> Settings.

General

• Nick, recomandăm să fie de forma [Tara][Oras][Internet Provider]Nume;
• Line speed (upload) – viteza de upload menţionată pe contract sau o valoare apropiată.

Connection Settings

• Bind adress: adresa ta de IP (ex: 192.168.203.7). Adresa de IP o poţi afla uşor cu ajutorul comenzii “ipconfig”;
• Incoming connections settings: Direct.

Downloads: alegi folderul în care să fie descărcată informaţia şi folderul temporar (unde se salvează fişierele neterminate).

Sharing: alegi folderele pe care vrei să le pui la dispoziţia celorlalţi utilizatori (sharing-ul minim diferă de la hub la hub – dacă pui mai mult, ai şanse mai mari să te conectezi la mai multe hub-uri);

Upload slots: şi aici este recomandat să alegi o valoare mai mare (eu personal am setat pe 20). Slot-urile de upload se traduc practic prin numărul de utilizatori care te pot accesa simultan.

Pasul 6. Adăugarea hub-urilor favorite.

Cea mai uşoară modalitate de adăugare a hub-urilor favorite se face accesând listele cu hub-uri publice incluse în Strong DC.

Pentru a accesa o astfel de listă trebuie să alegem adresa care le conţine. Vezi lista cu hub-uri publice configurate (Configured Public Hub List). Selectăm adresa dorită şi dăm refresh. Vei obţine o listă similară cu cea din imagine.

Ideal ar fi ca din numeroasele hub-uri să le alegem pe cele din România căci aici vom putea realiza mai multe conexiuni şi, cel mai important, vom atinge viteze mai mari de transfer. Nu trebuie decât să sortăm lista după ţară şi să căutăm steguleţul albastru-galben-roşu.

Avem hub-urile din România, acum la favorite este bine să le adăugăm pe cele mai traficate. Putem să ne dăm seama de cât de importante sunt după numărul de TB adunaţi de la utilzatori. La fel, este bine să observăm şi share-ul minim necesar pentru a ne putea conecta la respectivul hub. Cu cât este mai mare, cu atât este mai probabil să găsim conţinut de calitate.

După ce ne-am hotărât asupra unui hub facem click dreapta pe linia respectivă şi alegem “Add to favorites”. Repetăm procedura pentru câte hub-uri dorim.

Pasul 7. Automatizarea conectării la hub-urile favorite

Avem adăugate o mulţime de hub-uri şi vrem ca de fiecare dată când pornim Strong DC-ul să ne conectăm automat la acestea. Este foarte simplu. Facem click pe iconiţa “Favorite Hubs” şi apoi bifăm căsuţele de “Auto connect” din dreptul fiecărui hub. Apoi ieşim din program şi îl redeschidem.

Pasul 8. În sfârşit, Download.

De aici încolo oricine se poate descurca singur. Acomodarea nu durează mai mult de câteva ore şi toate opţiunile de download sunt intuitive. Ai iconiţa de căutare de unde porneşte totul: cuvintele cheie, tipul de fişier dorit, mărimea lui ş.a.m.d.

Observaţie: folosirea unui program de tip file-sharing nu este ilegală, în schimb punerea la dispoziţia celorlalţi utilizatori a materialelor protejate de legea drepturilor de autor este. Aşadar, aveţi grijă ce descărcaţi şi mai ales ce încărcaţi.

P.S.: ştiu că acest tutorial nu va mulţumi pe toată lumea, dar este complicat să faci o prezentare amplă pentru toate tipurile de conexiuni la Internet, nu mai zic în ceea ce priveşte setările avansate, acolo unde fiecare “expert” are propria lui viziune despre cum trebuie să fie aranjat programul. Ideea este ca utilizatorii începători să vadă care sunt opţiunile de bază şi să conştientizeze că nu e deloc greu să-ţi configurezi de unul singur clientul de file sharing, fie el "marele" Strong DC. Trăiesc cu speranţa ca după publicarea acestui material să nu mai primesc atâtea telefoane de la diverşi amici (mai ales în weekend) în care să fiu chemat să “le fac calculatorul să poată şi ei descărca muzică şi filme de pe net”.