N86 este primul telefon Nokia dotat cu o cameră foto de 8 MP. Pentru a face mai vizibil acest lucru, oamenii de marketing ai companiei finlandezii s-au gândit că ar fi bine să pună rezoluţia camerei foto chiar în numele dispozitivului. Aşa a ajuns să se numească Nokia N86 8MP. Eu îi voi spune însă simplu: Nokia N86. Nu e ca şi cum ar exista o altă versiune, cu un număr diferit de megapixeli, care să creeze confuzie.
În afară de camera foto, Nokia N86 este doar un alt telefon din seria N. Sistemul de operare este acelaşi iar dotările tehnice sunt deja standard. Din acest motiv nu voi mai face o prezentare plictisitoare a acestor aspecte ci mă voi opri la ceea ce diferenţiază N86 de celelalte telefoane: construcţia şi camera foto.
Construcţie
În primul rând, trebuie spus că N86 este un aşa-numit dublu slider. Adică mecanismul glisant se poate declanşa şi în sus şi în jos. Ridicat, acesta va scoate la iveală tastatura standard. Tras în jos, va facilita accesul la 4 taste multimedia ce pot fi utilizate fie în player-ul audio, fie pentru mărirea imaginilor.
Ecranul care măsoară 2.6 inch este de tip AMOLED. Calitatea imaginii este destul de bună, mai puţin în lumina soarelui. Graţie deja banalului accelerometru ecranul îşi schimbă orientarea în funcţie de modul în care ţii telefonul. Uneori, accelerometrul lui N86 ameţeşte şi nu îşi mai dă seama cum este ţinut telefonul.
Cele mai deranjante aspecte sunt greutatea şi grosimea. Nokia N86 are 16.5 mm grosime şi cântăreşte 150 de grame, ceea ce este destul de mult. Nu este deloc comod nici să-l ţii în buzunar, nici să-l foloseşti în mod obişnuit. Pe de o parte, este de înţeles, fiind un slider. Pe de altă parte, am văzut destule slidere mult mai uşoare şi mai subţiri. Aşadar, o mare bilă neagră primeşte pentru grosime şi greutate.
Beţele care ţin loc de butoane
O altă bilă neagră i-o acord pentru butoane. Toate cele 6 butoane de sub ecran sunt foarte subţiri. Practic sunt nişte beţişoare care dau bine din punct de vedere estetic, dar nu sunt deloc practice. Butoanele pentru convorbiri sunt verticale, iar cele două funcţii soft şi funcţia C sunt plasate orizontal. Pentru a se deosebi de celelalte, butonul pentru meniu/standby este un băţ oblic.
Tastatura alfanumerică numerică nu mai primeşte nicio bilă neagră. Este suficient de bună, pentru acest gen de tastatură.
Laturile telefonului nu sunt foarte încărcate cu butoane, ceea ce este bine. Pe dreapta are volumul şi camera foto, iar pe stânga mecanismul de blocare/deblocare a tastelor. Intrările pentru cablul de date, încărcător, precum şi butonul de Power sunt plasate sus.
Camera foto de pe spate este protejată printr-un capac glisant. Când acesta este tras în dreapta, pentru a descoperi lentila, aplicaţia camerei foto este deschisă automat. Ceea ce este foarte bine. Eşti scutit să mai navighezi prin meniuri pentru a porni camera foto. Practic, tragi capac şi deja poţi face fotografii.
Cadrul de plastic din jurul camerei foto joacă şi rol de stativ. Poate fi tras din locaşul său pentru a sprijinu telefonul de o suprafaţă plană. Această funcţie poate fi de folos, de exemplu, dacă vrei să urmăreşti un film.
Camera foto
Nokia a cam rămas în urmă, în cura megapixelilor. Concurenţa se laudă deja cu telefoane de 12 MP. Nu că numărul acestora ar garanta calitatea fotografiilor. Camera cu care este dotat N86 are optică Carl Zeiss şi este ajutată de două LED-uri.
Alături de funcţiile standard, aplicaţia dedicată camerei foto permite realizarea fotografiilor panoramice. Nu face o treaba excepţională în acest sens, dar cel puţin se străduieşte.
Calitatea fotografiilor lasă de dorit, în special în condiţii slabe de iluminare. Cele mai mari probleme sunt zgomotul şi estomparea detaliilor. Per total, comparativ cu alte telefoane din seria N, fotografiile sunt bune. Însă nu sunt atât de bune pe cât te poţi aştepta de la un telefon care poartă numărul megapixelilor în denumire.
Autonomie, concluzii
Autonomia este unul din punctele forte ale lui Nokia N86. Bateria de 1200 mAh oferă o autonomie decentă. În condiţii medii de utilizare, incluzând 2-3 ore de Internet, N86 s-a descărcat după 4 zile. Estimativ, în funcţie de regimul de utilizare al dispozitivului, durata de viaţă ar trebui să varieze între 3 şi 5 zile.
Per total, Nokia N86 nu este sub nicio formă un telefon rău. Are toate atuurile unui smartphone, plus o cameră foto destul de bună. Însă, eu unul, nu pot să-i iert dimensiunile şi greutatea. Consider că vremea cărămizilor a trecut şi că terminalele, fie ele obişnuite sau inteligente, trebuie să aibă dimensiuni reduse. La N86, din păcate, nu este cazul.
Plusuri şi minusuri
+ display OLED
+ cameră de 8 MP
+ 8 GB spaţiu intern
+ aGPS
+ Wi-Fi, bluetooth
+ transmiţător FM
+ autonomie
– prea greu şi prea gros
– butoanele sunt subţiri şi nepractice
– calitatea fotografiilor lasă de dorit
– accelerometrul ameţeşte uneori