5 ani de Firefox – unde am fi fost azi fără el?

Firefox aniversează
astăzi 5 ani. 5 ani de la prima versiune finală, 5 ani de când a
renăscut concurenţa în domeniul browserelor web. Pe 9 noiembrie
2004, într-o marţi mohorâtă şi apăsătoare, cam ca azi, Firefox 1.0
îşi făcea timid apariţia pe piaţa browserelor. O piaţă a
browserelor în care Internet Explorer trona alene şi arogant, fără
să bănuiască vremurile grele care urmau să vină.

Unii se întreabă probabil „ce mare sculă e Firefox ăsta”, de-i
acordăm atâta importanţă? „E un browser şi atât, nimic mai mult.
Mult zgomot pentru nimic”. Ei bine, nu-i deloc aşa. Din contră,
Firefox este o piesă esenţială pentru Internet.
Fără el, site-urile ar fi fost probabil şi astăzi text, imagini şi
cod HTML a la Microsoft Frontpage. Să dăm puţin timpul înapoi, nu
cu mult, doar cu 5 ani, să vedem cum arăta Internetul atunci şi
care era situaţia pe piaţa browserelor web.

Acum 5 ani

Înainte să apară Firefox, Internet Explorer, browser-ul celor de
la Microsoft, era liderul incontestabil pe piaţa browserelor. După
ce a fost integrat în Windows şi a ucis cu sânge rece Netscape-ul,
Internet Explorer nu a mai avut concurenţă. Deţinea peste 90% din
piaţă, singura alternativă fiind Opera. Opera este şi a fost
întotdeauna un browser bun, dar nu a reprezentat niciodată o
ameninţare pentru Internet Explorer. Pur şi simplu norvegienii de
la Opera nu ştiu să facă marketing. Degeaba au un browser bun, dacă
nu reuşesc să îl promoveze suficient pentru a-i creşte cota de
piaţă.

Problema acum 5 ani nu era că Internet Explorer era numărul 1,
ci că lipsa concurenţei naşte monştrii aproape
întotdeauna. Văzându-se lideri autoritari, după ce au scos Internet
Explorer 6, odată cu Windows XP, cei de la Microsoft şi-au pus
compilatoarele în cui şi au tras IE-ul pe dreapta. Nu au mai scos
nicio versiune nouă ani buni. Mai exact 5 ani, atâţia câţi
aniversează Firefox azi.

Probabil că dacă nu apărea Firefox în 2004 şi nu se
încingea concurenţa, acum am fi navigat pe Internet tot cu IE
6. Este adevărat că unii îl folosesc încă, din motive pe
care mai bine le lăsam deoparte. Deşi a apărut în 2004, Firefox nu
a rupt gura târgului (în termeni legaţi de cota pieţei) de la
început. Abia după primii doi ani a început să încolcească
concurenţa. A observat asta şi Microft care a scos Internet
Explorer 7 în octombrie 2006.

De ce aveam nevoie de Firefox?

Să fim sinceri, Internetul este o industrie. Ca şi în
televiziune, unde rating-ul dictează priorităţile, traficul este
elementul definitoriu al unui site. Rating-ul şi traficul aduc
banii. Dar ca să ajungi la trafic trebuie să oferi, alături de
conţinutul dorit de vizitatori, un site bun, rapid şi uşor de
navigat. Cu cât site-ul ori serviciul online respectiv este mai
complex, cu atât eşti nevoit să apelezi la tehnologii web mai
eficiente.

Aici intervine browser-ul web. Ca site-urile să poată evolua şi
să devină din ce în ce mai complexe browser-ul trebuie să cunoască
limbajele folosite, să le interpreteze corect şi să le randeze cât
mai rapid cu putinţă. În aceste condiţii, ce şanse avea Internetul
să evolueze cu un browser ca Internet Explorer 6? Internetul are
nevoie de browsere bune. Utilizatorii au nevoie de browsere
bune.

De aceea, Firefox este salvatorul de acum 5 ani al Internetului.
De aceea aveam nevoie de Firefox, avem nevoie de
Google Chrome, de Opera,
de Safari
şi de
Internet Explorer. Dacă apar şi altele, cu atât mai bine. Nu
avem nevoie de un browser pentru care să fie optimizate în mod
special site-urile, avem nevoie de browsere care să respecte
standardele web şi de site-uri care să arate la fel pe toate
browserele.

Scurt istoric

Deşi oficial Firefox aniversează azi 5 ani, lucrul la el
a început acum mai bine de 7 ani. Mai precis pe 23
septembrie 2002. În cei doi ai, până la apariţia lui Firefox 1.0
browser-ul celor de la Mozilla a suferit numeroase schimbări atât
tehnice, cât şi de nume.

Prima versiune lansată în septembrie 2002 se numea Phoenix şi
avea numai câteva din funcţiile actuale. Oferea suport pentru
tab-uri, căutare rapidă şi câteva opţiuni de customizare. Până în
mai 2003 au mai fost scoase încă cinci versiuni (suportul pentru
extensii a fost introdus în a doua versiune lansată în octombrie
2002), după care a fost rebotezat în Firebird.

Firebird a fost numele purtat de versiunile 0.6 şi 0.7. Cea mai
importantă noutate adusă a fost managerul de parole. Odată cu
versiunea 0.8, lansată în februarie 2004, browser-ul ia numele sub
care este cunoscut şi astăzi: Firefox.

Ce ne place şi ce nu ne place

Un rol extrem de important în succesul lui Firefox îl joacă cu
siguranţă extensiile. Ca funcţionalitate, fără extensii, Firefox ar
fi fost probabil un browser anonim şi nu ar fi reuşit să
pericliteze poziţia lui Internet Explorer. Extensiile au rolul de a
lăsa utilizatorul să-şi adauge funcţiile preferate.

Ideea este că fiecare user îşi poate face browser-ul aşa
cum vrea. Dacă ai nevoie de o anumită funcţie, instalezi
extensia corespunzătoare. Dacă nu foloseşti extensii, ai avantajul
de a avea un browser „mai sportiv”, neîncărcat cu funcţii de care
nu ai nevoie.

La capitolul ce nu ne place trebuie trecute problemele de
performanţă de care suferă uneori Firefox. Browser-ul celor de la
Mozilla tinde să se lăcomească uneori când vine vorba de resurse.
În special versiunea 3.5 se dovedeşte uneori excesiv de lentă.

Datorită lui Firefox situaţia actuală a Internetului este roză.
Dacă acum 5 ani Internetul se afla într-un punct mort din punctul
de vedere al evoluţiei tehnologice, acum dezvoltarea site-urilor şi
a serviciilor online complexe este în floare. Tot datorită lui
Firefox, în primul rând, acum avem concurenţă pe piaţa browserelor,
concurenţă care nu poate fi decât benefică pentru toată lumea.
Pentru toate aceste schimbări în bine pe care le-a adus,
Firefox merită să-i spunem astăzi un recunoscător La mulţi
ani!