Avatar şi gripa porcină, viruşi creaţi în laboratoarele mass-media

Sună intrigant, nu? Cum adică, mass-media creează
viruşi? Ei bine, da – cam de când au apărut primele ziare.
Ultimii doi, intens mediatizaţi, sunt gripa
porcină şi filmul Avatar.

În cazul gripei porcine, a fost de ajuns un eveniment
nefericit (moartea lui Toni Tecuceanu)
pentru ca televiziunile, radioul şi Internetul să bage spaima în
populaţie cu mesaje care mai de care mai alarmante. Până la acel
moment, focul ardea mocnit în redacţii, iar pe dozele de vaccinare
stratul de praf se îngroşa de la o zi la alta. Apoi, ştim
cu toţii ce a urmat: cozi interminabile ca pe vremea lui
Ceauşescu, controverse, rectificări venite de la minister – reacţii
de tot soiul. Lumea e împărţită acum în două tabere, dar puţini
sunt convinşi de alegerea lor.

La fel s-a întâmplat şi cu Avatar, un film care este acum aspru
criticat pentru realizare, mesaj şi mai ales
efectele post-vizionare, după ce vreme
de aproape o lună s-a vorbit doar despre cât de frumos a fost şi ce
încasări record a avut.

Oare cine este de vină pentru situaţia creată?
Populaţia? Sigur că da, pentru naivitatea
de care dă dovadă. Dar şi mass-media,
care trăieşte de pe urma senzaţionalului (fericit sau nefericit) şi
profită de orice ocazie pentru a da semnale de alarmă, de multe ori
pripite sau chiar false. Important pentru ei este ca ecoul
să fie cât mai răsunător.

După ce au apărut o serie de informaţii legate de persoane care
au intrat în depresie după vizionarea Avatar, oamenii din media
românească au considerat că subiectul are un potenţial mult mai
mare şi au asociat sinuciderea unei studente cu filmul lui
James Cameron. Titluri precum „A văzut filmul Avatar
şi s-a sinucis„, „Filmul Avatar a făcut prima victimă în
România” sau „O studentă s-a sinucis după ce s-a uitat la
Avatar” sunt doar câteva exemple dintre zecile care dovedesc
sau vor dovedi cum unii jurnalişti au amplificat
fenomenul.

Mai grav este că toate aceste ştiri au fost publicate în urma
unei singure declaraţii (mama victimei) şi în urma unor
evenimente neconcludente: despărţirea de prieten,
din urmă cu patru luni.

În primul rând, niciun film, oricât de emoţionant ar fi, nu are
cum să ducă la o astfel de reacţie decât dacă respectiva persoană
are grave probleme psihice. În al doilea rând, nu există până în
prezent nicio dovadă cum că studenta ar fi fost afectată de film şi
nu de altceva. Aşadar, ceea ce probabil o să se audă diseară la
toate posturile TV este doar un alt „virus” livrat
populaţiei care gustă ştirile bombastice.

Este simplu, vorbim de cerere şi ofertă. Sau doar de ofertă,
câtă vreme oamenii înghit (că doar e „la ofertă”)
şi nu spun „nu mi-a plăcut, nu mai vreau„. Atunci, oare de
ce ne mai mirăm când tot felul de nulităţi ajung vedete
peste noapte, de ce uităm de oamenii de
valoare şi ne aducem aminte de ei doar când se sting din
viaţă, de ce suntem infectaţi zilnic cu viruşii
media, când de fapt toţi contribuim la această
situaţie.

Hai să judecăm un pic, măcar în ceasul al doişpelea:
gripa porcină există dar nu va aduce sfârşitul
lumii, iar Avatar e doar un film de ficţiune de
mare succes. Nu mai mâncaţi tot ce zboară!