Cum să realizezi fotografii bune pe timp de noapte

Pozele făcute noaptea pe stradă sau cele
realizate în camere slab iluminate sunt un
adevărat coşmar pentru amatori, chiar şi în cazul celor cu aparate
mai sofisticate. Fără un minim de accesorii şi
fără setări corespunzătoare, este aproape
imposibil să scoţi fotografii acceptabile în condiţiile de mai sus.
Vestea bună? Investiţia în echipamente este relativ mică, iar
setările sunt uşor de făcut.

Pentru rezultate bune şi foarte bune recomandăm un
DSLR, dar e bine de ştiut că şi o cameră compactă
cu un senzor măricel (>1/2.3 inch) şi cu setări
manuale de ISO, diafragmă şi timp de expunere, poate oferi
o calitate decentă.

Orice ai alege (compactă sau DSLR), accesoriul care nu trebuie
să-ţi lipsească pe timp de noapte este monopiedul
sau trepiedul. Monopiedul este mai uşor de
transportat şi îţi oferă o mobilitate superioară când fotografiezi,
dar comparat cu un trepied nu are aceeaşi stabilitate.

Astfel, dacă obişnuieşti să fotografiezi peisaje dintr-un punct
fix, un trepied este soluţia. Dacă te deplasezi mult şi preferi să
urmăreşti subiectul, alege monopiedul. În ambele cazuri,
verifică înainte de achiziţie greutatea
maximă suportată – monopiedele ieftine nu suportă mai mult
de 1 Kg, iar trepiedele ieftine sunt fragile şi prost construite.
Iată două exemple de monopiede şi trepiede
accesibile şi bine construite.

Monopod Slik
350 (133 de lei, f64.ro)

• 300 de grame

• suportă max. 3 Kg

• înălţime: 51 – 160 cm

Trepied Giottos VT-809 + husă (172 de lei, f64.ro)

• 1,68 Kg

• suportă max. 3 Kg

• înălţime 68 – 168 cm

• cap panoramic 3D

• cârlig prindere contra-greutate (pentru un plus de
stabilitate)

Bun, avem acum un suport stabil de pe care să fotografiem. Ce
setări alegem? Vorbeam la început de ISO, diafragmă şi timp
de expunere. Ştim că, în mod normal, în condiţii slabe de
iluminare deschidem diafragma (adică micşorăm valoarea F la minimum
permis de obiectiv) şi creştem valoarea ISO pentru a capta cât mai
multă lumină, urmărind să obţinem un timp de expunere suficient de
mic astfel ca pozele să nu iasă mişcate. Atunci când
folosim monopiedul sau trepiedul procedăm altfel.

Având stabilitatea asigurată, ne permitem să scădem
ISO-ul la o valoare cât mai mică (ISO 100, ISO 200) şi să
creştem cât dorim timpul de expunere: putem alege
1, 5, 10, 20 sau chiar peste 60 de secunde – depinde de condiţii şi
de cât ne permite aparatul. Cu cât timpul de expunere este
mai mare, cu atât poza va ieşi mai luminată şi mai
detaliată.

Cu diafragma iarăşi nu e o problemă, valoarea
deschiderii (F-ul) o alegem în funcţie de subiect şi de ce vrem să
evidenţiem. O valoare mică ne asigură un câmp mai
mare de profunzime, adică subiectul pe care focalizăm este
izolat mai bine de fundal, în vreme ce un F ridicat (F8
sau mai mare) este potrivit pentru peisagistică.

În fine, o ultimă recomadare (pentru ca pozele să iasă clar)
este să setaţi un timp de declanşare automat (10
secunde este de preferat). Dacă se poate, un declanşator
wireless ar fi ideal. Nu uitaţi să dezactivaţi din aparat
funcţiile de stabilizare, căci acestea induc mici vibraţii care pot
afecta imaginea. Din moment ce avem un suport stabil, nu mai este
necesar cel al aparatului sau cel de pe obiectiv.

Când fotografiem în interior şi nu avem loc să
ne desfăşurăm cu monopiede şi trepiede, putem apela şi la
un bliţ extern (dacă aparatul permite). Avantajul
utilizării unui bliţ extern este acela că putem orienta
lumina în diferite direcţii, obţinând poze mai naturale.
Cel mai simplu este să direcţionăm lumina în sus (la 90 de grade),
evitând astfel apariţia efectului de ochii roşii (red-eye).

Acestea ar fi principalele aspecte de care trebuie să ţinem cont
la fotografiere nocturnă sau în spaţii slab iluminate. Pentru un
amator este suficient. Dacă doriţi mai mult, deja intrăm pe
teritoriul fotografiei de studio, un domeniu unde sunt necesare
cunoştinţe solide şi aparatură serioasă pentru a realiza poze
profesionale.