Pentru cei care nu au răbdare să citească toate faptele
de vitejie ale poliţiştilor pe 2010 în ceea ce priveşte
combaterea pirateriei software, am realizat o sinteză a
comunicatului, însoţită de câteva comentarii.
Autorităţile române consideră drepturile de proprietate
intelectuală o prioritate. De fapt, din gură toţi dau şi spun că
există o sumedenie de priorităţi. În practică, nimic altceva decât
interesele personale nu pare a fi o prioritate.
„Pirateria software este un flagel care afectează în egală
măsură statul şi titularii de drepturi.„, consideră
Monica Pop, Procuror şef al Serviciului pentru
coordonarea activitaţii Ministerului Public în domeniul drepturilor
de proprietate intelectuală. Să fim serioşi, pirateria nu este şi
nu va fi niciodată cauza pentru care situaţia economică din România
este atât de precară.
Poliţia a confiscat anul acesta peste 21.000 de discuri optice
cu conţinut piratat şi au descoperit aproximativ 250 de
societăţi care utilizau software fără licenţă. Foarte
puţine cazuri au fost finalizate. În majoritatea, societăţile au
renunţat la a mai folosi programe piratate, dar cazurile se află în
continuare în curs de investigare. Altele se află pe rol pe la
diverse curţi de apel.
Pentru a se ajunge la nişte sentinţe definitive, au fost
necesari ani de zile de „investigaţii”. Doar câteva firme
/ persoane fizice au plătit şi au fost condamnaţi la pedepse cu
închisoarea. Aşadar, acesta este succesul cu care se laudă
poliţia?
Nu suntem pro-piraterie, dar contrastul dintre
afirmaţiile categorice făcute de persoane cu funcţii înalte şi
rezultatele practice de tot râsul şi care înseamnă zero la economia
de stat (sau chiar pagubă, ţinând cont de timpul şi banii
pierduţi cu cheltuielile de judecată) este pur şi simplu
deranjant.
Ne dorim, aşa cum am spus şi în alţi ani, o soluţie
elegantă care să diminueze procentajul celor care
piratează. Soluţia cu forţa face prea puţine victime,
mânâncă prea mult timp şi nu încurajează absolut deloc utilizarea
de software licenţiat. Singurii care au motive să se sperie sunt
cei care deţin firme / companii, în special cele mari.