Boeing opreşte producţia modelului 737 Max, avionul de ultimă generaţie implicat deja în două accidente fatale

Boeing a anunţat scoaterea din fabricaţie a celui mai nou model de avion pentru pasageri din ofertă, Boeing 737 Max, începând cu luna ianuarie, fără a da un termen precis pentru reluarea activităţii.

Implicat în două accidente aviatice soldate cu pierderea a 346 de vieţi, cel mai sofisticat avion pentru pasageri creat vreodată de Boeing introduce un nou sistem de siguranţă complet automatizat, menit să intervină în anumite situaţii pentru compensarea traiectoriei de zbor.

Totul a pornit de la instalarea unui nou tip de motoare, mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil. Cu o construcţie voluminoasă, noile turbine au trebuit instalate mai mult către partea din faţă a avionului, decât era uzual la modelul Boeing 737 obişnuit, modificând proprietăţile aerodinamice ale avionului. Drept consecinţă, modelul Boeing 737 Max este mai predispus la orientarea pe traiectorie ascendentă, riscând intrarea în vrie (pierderea traiectoriei şi cădere necontrolată, din cauza vitezei de zbor insuficientă). Aici intră în rol noul sistem de compensare automată a traiectoriei dezvoltat de Boeing. Bazat pe un singur senzor instalat pe exteriorul avionului, sistemul numit MCAS ajută computerul de zbor să determine dacă avionul pierde viteză şi este în pericol de a intra în vrie.

Fiind vorba de un singur senzor, sistemul MCAS nu prezenta suficientă redundanţă pentru auto-diagnosticare şi eventuala deconectare în cazul apariţiei unei defecţiuni. Boeing, de asemenea, într-o decizie birocratică luată pentru a reduce costurile de antrenament, nu a informat autorităţile de reglementare şi nici piloţii despre existenţa MCAS, astfel încât aceştia să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză în eventualitatea în care sistemul MCAS trimite măsurători eronate computerului de zbor, cauzând iniţierea automată a unor manevre periculoase. Drept urmare, piloţii Lion Air Flight 610 şi Ethiopian Airlines Flight 302 au fost puşi în situaţia de a lupta împotriva manevrelor iniţiate de o componentă software despre care nici nu ştiau că există, fără posibilitatea dezactivării manuale a acesteia şi nici instrucţiuni clare pentru gestionarea situaţiei. 

Explicând decizia luată într-un comunicat oficial, Boeing precizează că este prioritară readucerea în serviciu a modelului 737 MAX în condiţii de siguranţă. „Ştim că procesul de reaprobare a avionului şi stabilirea procedurilor adecvate de instruire pentru piloţi trebuie să fie extraordinar de detaliat şi robust, pentru a ne asigura că autorităţile de reglementare, clienţii noştri şi viitorii pasageri pot avea încredere în actualizările aduse pentru 737 MAX ”. „FAA şi autorităţile globale de reglementare determină calendarul pentru certificare şi revenirea la serviciu. Rămânem pe deplin angajaţi să sprijinim acest proces. Este datoria noastră să ne asigurăm că fiecare cerinţă este îndeplinită şi că am răspuns fiecărei întrebări ridicate de autorităţi ”.

Boeing precizează că oprirea activităţii nu ar trebui să ducă la disponibilizări de personal. Chiar şi după scoaterea din producţiei a modelului 737 Max, compania realizează aproximativ 40 de aeronave pe lună la nivel mondial. În prezent, Boeing are în depozite aproximativ 400 de avioane noi, compania preferând „să acorde prioritate livrării aeronavelor existente şi să suspende temporar producţia în programul 737” pentru a menţine „sistemul de producţie pe termen lung şi sănătatea lanţului de aprovizionare”.

La începutul anului 2019, Boeing a anunţat un fond de 100 de milioane de dolari pentru familiile şi comunităţile victimelor celor două accidente. De asemenea, compania a soluţionat procese cu familiile victimelor implicate în primul accident aviatic. Totuşi, multe alte solicitări pentru despăgubiri au fost primite între timp, Boeing punând deoparte peste 5 miliarde de dolari buget suplimentar.