Cum se produc accidentele de circulaţie în care sunt implicate vehicule autonome. (VIDEO)

Unul din lucrurile pe care vehiculele autonome „ştiu” cel mai bine să îl facă, este să se ţină după maşina din faţă în timpul drumurilor lungi pe autostradă. Însă această funcţie are doar menirea de a ajuta şoferul aflat în spatele volanului, care trebuie să rămână în permanenţă vigilent şi gata să intervină la apariţia unei situaţii periculoase.

Din păcate, de la teorie până la practică e cale lungă, atenţia şoferilor fiind dificil de păstrat pe durate mari de timp în care nu se întâmplă nimic deosebit. Problema este că atunci când limitările sistemelor de pilotare autonomă sunt expuse în condiţii reale de trafic, fereastra de timp în care poţi lua măsuri pentru evitarea unui accident de circulaţie este la fel de îngustă ca la şofatul obişnuit, neasistat. Aşteptând ca maşina să reacţioneze în locul lor, şoferii intervin prea târziu sau deloc, fiind complet luaţi prin surprindere de situaţia apărută.

În aceste condiţii, poate că merită întrebat care mai e utilitatea unei funcţii Autopilot, dacă relaxarea în timpul călătoriilor iese din discuţie, producătorul autoturismului solicitându-ne să fim în permanenţă vigilenţi la ce se întâmplă în trafic? Fără certitudinea că ne putem baza pe aceasta în orice situaţie, sistemul de control autonom devine un factor de nervozitate pentru cei aflaţi în vehicul şi un pericol din punct de vedere al siguranţei.

Un experiment controlat, menit să demonstreze în mod practic limitările funcţiei Autopilot de pe vehiculele Tesla, cât şi ale altor vehicule semi-autonome de pe piaţă, a arătat cât de uşor se poate produce un accident dacă vehiculul din faţă schimbă brusc direcţia, cum deseori se întâmplă atunci când şoferul încearcă să evite un obstacol aflat pe calea de rulare.

Programat să frâneze în cazul apariţiei unui obstacol, sistemul computerizat nu are suficient spaţiu de manevră, dar nici nu acţionează prin iniţierea unei manevre de evitare. Limitarea este lăsată în mod intenţionat, computerul neputând evalua în mod raţional fiecare situaţie în parte. Spre exemplu, manevra automată de evitare a unui obstacol inofensiv, cum ar fi o cutie de carton, ar putea pune vehiculul pe traiectorie de coliziune cu un alt vehicul de pe contrasens sau obstacole de pe marginea drumului. Drept consecinţă, singura soluţie poate fi o manevră atentă de evitare efectuată chiar de şoferul disponibil pentru a reacţiona în timp util.

Având în vedere uşurinţa cu care funcţia Autopilot a unui vehicul poate fi „păcălită”, este posibil ca o manevră imprudentă, sau chiar intenţionată, a şoferului din faţă să cauzeze producerea unui accident în care să fie implicată maşina din spate. Luăm exemplul şicanărilor din trafic, unde un şofer teribilist ar putea decide cu rea voinţă să „testeze” vigilenţa conducătorilor de vehicule Tesla, sau alte modele de autoturisme care au activată funcţia Autopilot.