Deși nu vizează în mod direct mașinile electrice, invenția numită POWERPASTE ar putea face mult mai populare autoturismele cu propulsie pe bază de hidrogen.
Văzute ca o alternativă și mai exotică la autoturismele electrice, mașinile echipate cu motoare termice alimentate de hidrogen nu au reușit până acum să intre în preferințele consumatorilor. Vina este, pe de o parte, atribuită costurilor cu alimentarea apropiate soluțiilor cu propulsie pe benzină, însă cel mai mare obstacol este costul inițial foarte mare.
Hidrogenul în formă presurizată este un combustibil foarte dificil de manevrat, întregul lanț de producție-transport-alimentare presupunând echipamente costisitoare, al căror cost trebuie suportat măcar parțial de consumatorii finali. Spre exemplu, butelia de hidrogen trebuie să suporte presiuni de aproximativ 700 bar, fiind totodată suficient de ușoară și rezistentă pentru instalarea la bordul unui autoturism. Asta presupune folosirea de materiale compozite foarte costisitoare și măsuri de siguranță care pur și simplu nu sunt necesare la alte soluții de propulsie alternative.
Soluția propusă de institutul Fraunhofer presupune asocierea chimică a hidrogenului cu un alt material folosit cu rolul de „baterie”, într-o formă care să permită eliberarea sub formă de gaz atunci când este nevoie.
Denumită POWERPASTE, baza aleasă este o mixtură de hidrat de magneziu, capabilă să rețină per unitatea de volum o densitate energetică de zece ori mai mare decât acumulatorii convenționali cu sarcină electrică. Vestea și mai bună este că transferul acestei mixturi semi-lichide se face după modelul combustibililor convenționali, fără timpi de așteptare prea mari la „pompă”.
Eliberarea hidrogenului în stare gazoasă se face prin încălzirea substanței folosită cu rol de liant chimic la o temperatură de 250 °C, suficient de mare pentru a evita eliberarea accidentală (ex. dacă mașina este lăsată sub soare torid), dar nu atât de mult încât să diminueze eficiența sistemului în ansamblu.
Interesant este că mixtura POWERPASTE eliberează doar jumătate din hidrogenul folosit la alimentarea motorului termic, restul provenind din reacția cu apa adăugată pentru declanșarea reacției. Institutul Fraunhofer susține că sistemul poate furniza mai multă energie decât o butelie de 700 bari cu volum similar și de zece ori mai mult decât un acumulator Li-ion care ocupă un spațiu similar.
Un alt atu pentru sistemul propus este costul de stocare și pompare, comparabil unei benzinării convenționale. Nu este nevoie de soluții sofisticate pentru pompare și stocare presurizată. POWERPASTE poate fi depozitată în banale rezervoare-cisternă, cu minime adăugiri pentru ventilație.
Atunci, ce împiedică substituirea benzinei cu sistemul POWERPASTE? Ei bine, costurile, desigur.
Sintetizarea hidrogenului și stocarea în POWERPASTE necesită o sursă sigură de energie ieftină și nepoluantă. Punând la socoteală toate pierderile asociate procesului tehnologic, costul la „pompă” pentru consumatorul final ar putea să nu fie cu mult mai bun decât în cazul folosirii combustibililor fosili. Având ca principal argument protejarea mediului înconjurător și ușurința adaptării la infrastructura actuală de benzinării, alternativa propusă de institutul german este una cu mult potențial, dar care probabil nu va prinde prea multă tracțiune atât timp cât nu există și alți factori care să oblige adoptarea la scară largă a combustibililor alternativi nepoluanți.