Trenuleţul de vehicule – şofăm cu buget redus în UE

Să ai un automobil personal în ziua de azi e destul de simplu.
Vehicule accesibile ca preţ şi relativ decente se
găsesc, iar dacă eşti mai pretenţios faci un credit şi îţi
cumperi o maşină nouă. Ceea ce urmează după este
însă cu adevărat solicitant: cheltuielile cu
asigurarea, benzina, taxele de
drum, amenzile, ratele
lunare (dacă e cazul) – toate afectează serios persoanele
cu bugete mici şi medii. În aceste condiţii, orice metodă prin care
putem reduce aceste cheltuieli merită luată în calcul.

Prima şi cea mai la îndemână metodă este reducerea
curselor inutile prin oraş doar de dragul confortului.
Timpul pierdut în trafic şi combustibilul rispit în „coloanele
infinitului” înseamnă mai puţini bani, mai mulţi nervi şi evident
mai puţine realizări personale.

A doua metodă depinde de cum se mişcă lucrurile în UE şi se
aplică în cazul călătoriilor prin statele membre ale
Uniunii, pe autostrăzi şi pe drumurile europene
importante. Este vorba despre proiectul Sartre
(Safe Road Trains for the Environment), care vizează
deplasarea în şiruri de vehicule („Road
Trains„) conduse de un lider. Astfel, se formează un
curent turbionar ce are ca efect diminuarea coeficientului
aerodinamic şi reducerea cu aproximativ 20% a consumului de
carburant. Acesta este doar unul dintre avantaje.

Şoferul lider monitorizează întregul şir prin
intermediul unor echipamente electronice avansate, în timp ce
restul conducătorilor se pot relaxa citind o carte
sau urmărind un film. Staţi liniştiţi, toate maşinile sunt
coordonate cu ajutorul unui sistem de comunicaţii wireless
(păstrarea unei viteze şi distanţe constante, sigure), astfel că
riscul producerii unui accident este minim.

Pe lângă economia de combustibil, se vor obţine şi timpi
de călătorie optimi. Desigur, aici nu vorbim de timpii
realizaţi de către şoferii care zboară pe autostradă fără să ţină
cont de viteza maximă admisă.

Modelul de deplasare în „Road
Trains„

Vehiculele-lider înzestrate cu echipamentele de coordonare şi
monitorizare vor fi alese dintre cele care efectuează
parcursuri lungi în mod regulat, iar o condiţie
obligatorie este ca şoferul să fie unul profesionist.

Prin intermediul sistemului de navigaţie, vei vedea ce
rută urmează liderul şi îi vei putea semnala
intenţia de a te alătura şirului. La ieşirea din
coloană se procedează similar, cu deosebirea că liderul va da o
comandă care va mări spaţiul dintre tine şi şoferul aflat înaintea
ta pentru a-ţi permite o manevră uşoară. Călătoria într-un
trenuleţ de vehicule se va face contra-cost, însă taxa va
fi incomparabil mai mică decât dacă ai socoti consumul în plus de
carburanţi.

Investiţiile în această modalitate de deplasare (cu vehicul
lider) sunt cu mult mai mici decât în cazul în care s-ar fi ales un
proiect ce viza dotarea drumurilor cu senzori de monitorizare şi
coordonare. De asemenea, şi timpul necesar finalizării proiectului
este unul mai scurt.

Proiectul Sartre se află în plină dezvoltare,
iar timp de trei ani de acum înainte vor urma o mulţime de
teste prin care se doreşte optimizarea sistemului şi
descoperirea unor eventuale probleme. Testele vor avea loc pe piste
amenajate (în Marea Britanie, Spania şi Suedia), dar şi pe drumuri
publice (Spania).

Aşadar, introducerea trenuleţelor de vehicule
în Europa ar urma să se petreacă undeva la finele anului
2013, începutul lui 2014. Până atunci, poate vom avea şi
în România autostrăzi şi drumuri care să fie luate în consideraţie
pentru acest proiect. În plus, proiectul aşa cum arată în momentul
de faţă prezintă câteva inconveniente clare:

• maşinile trebuie să fie înzestrate cu respectivul sistem de
  inter-conectare;
• în cazul unei frânări bruşte, ce se întâmplă cu maşinile din
  şir? Şoferii nu sunt pregătiţi, iar sistemul de frânare diferă de
  la un vehicul la altul;
• puţini şoferi vor accepta să circule într-un astfel de şir, pe
  banda cea mai lentă (schema de mai sus este după traficul din Marea
  Britanie – volan pe dreapta).