Anunţat în 2016, primul cablu submarin de fibră optică între SUA şi Hong Kong va fi inaugurat fără tronsonul final

Google şi Facebook, cei mai cunoscuţi acţionari ai Pacific Light Cable Network (PLCN), au cerut în mod formal activarea tronsonului de fibră optică submarin, având ca puncte de conectare Statele Unite, Filipine şi Taiwan. PLCN trebuia să fie primul cablu submarin de fibră optică între SUA şi Hong Kong, însă secţiunile dare duc spre Hong Kong şi China vor rămâne deconectate, actuala administraţie de la Washington considerând deschiderea noii rute pentru internet de mare viteză drept un risc de securitate prea mare, în actualul context diplomatic.

În prezent, aproximativ 380 de cabluri submarine transportă peste 99,5% din toate datele transoceanice. PLCN are 12,800 km de cablu şi o capacitate estimată de 120 TB pe secundă, ceea ce ar face-o ruta trans-Pacific de cea mai mare capacitate.

Google şi Facebook sunt probabil actorii cei mai interesaţi de PLCN, conexiunea de mare viteză către China deschizând noi opţiuni pentru inaugurarea de servicii online adresate consumatorilor din regiunea Asiei, dar mare parte din tronsonul instalat aparţine de fapt unei organizaţii numite Pacific Light Data Communication. Vânzarea acestei companii către un ISP cu sediul din Beijing, Dr Peng Telecom & Media Group, în 2017, a stârnit îngrijorări care au periculat proiectul încă de atunci. Deşi nu este de facto o companie deţinută de stat, Dr Peng are însă legături puternice cu Huawei , gigantul mobil chinez, acuzat de guvernul american că reprezintă o ameninţare semnificativă pentru securitate.

Exasperaţi de întârzierile succesive, Google şi Facebook au cerut autorităţilor americane permisiunea de a activa doar porţiunile de sine stătătoare ale reţelei de cablu submarin (desfăşurat între SUA, Filipine şi Taiwan), în idea că măsura va exclude de facto influenţa Pacific Light Data Communication în cadrul proiectului.

„Pentru claritate, [activarea acestor porţiuni ale reţelei] nu ar autoriza niciun fel de trafic comercial pe sistemul PLCN către sau dinspre Hong Kong, şi nici o operaţiune a sistemului PLCN de Pacific Light Data Communication”, precizează cele două companii în solicitarea trimisă autorităţilor.

Într-o postare pe blog datând din anul 2016 , Google declara că intenţionează să ofere conexiunii cu Hong Kong suficientă capacitate pentru a desfăşura 80 milioane de sesiuni videoconferinţă simultane HD cu sunet. Din păcate, aceste ambiţii au fost între timp eclipsate de politica mai puţin pacifistă dusă de administraţia Trump.