Apple, obligat să plătească milioane de euro despăgubiri pentru manipularea performanțelor iPhone

Scandatul pornind în anul 2018, când Apple a fost acuzat că a livrat pe telefoanele iPhone actualizări firmware care reduc în mod nejustificat performanţele resimţite, cu scopul manipulării utilizatorii în a cumpăra modele iPhone de generaţie mai nouă sau opta pentru înlocuirea contracost a acumulatorilor, continuă să producă efecte în tribunale din lumea întreagă.

Deși a pierdut în Statele Unite, compania fiind obligată să plătească până la 500 milioane dolari despăgubiri către părţile implicate într-un proces colectiv, Apple a făcut apel pentru o speță similară judecată la un tribunal din Italia. Deși a durat ceva timp, și acest proces a fost în cele din urmă pierdut, obligând compania să plătească o „amendă” de 10 milioane de euro.

Denumită ‘planned obsolescence’, practica de îmbătrânire planificată a dispozitivelor comercializate este larg răspândită în industria auto, a electronicelor de consum și în general, este aplicată într-o manieră mai mult sau mai puțin sesizabilă oriunde companiile își bazează modelul de activitate pe livrarea constantă a unui volum mare de produse. Având în vedere faptul că piața de consum nu este un „sac fără fund” în care să poți „vărsa” același produs la nesfârșit, durata „de viață” și cadența ciclului de înnoire influențează numărul de produse care pot fi comercializate într-o anumită perioadă de timp și, implicit, profitul care poate fi obținut. Una dintre strategiile acceptabile pentru îmbătrânire planificată este introducerea incrementală a inovațiilor, lansând versiuni îmbunătățite ale produselor existente pe care cumpărătorii să le dorească, chiar dacă dețin deja o versiune mai veche și încă funcțională a produsului respectiv. O altă strategie tolerată în mod tacit este strecurarea în designul produsului respectiv a unor „puncte vulnerabile”, cum ar fi componente din plastic în motoarele autoturismelor care după un număr de ani se „dezintegrează”, acumulatori care se uzează în telefoanele mobile, talpă din materiale compozit care se crapă sau tocește în mod inexplicabil la încălțămintea achiziționată recent, etc.

Problema este când această strategie este abuzată în mod evident, prin strecurarea unor „erori” de design care depreciază caracteristicile produsului respectiv cu mult înainte ca durata „normală” de exploatare să fie atinsă, în ideea de a manipula intenția de cumpărare a consumatorilor spre un produs nou lansat.

Confruntat cu dovezi de necontestat prezentate în instanță, Apple a trebuit să recunoască abuzul comis, cerând ulterior scuze pentru ne-dezvăluirea particularităților de design care reduc performanțele telefoanelor iPhone. Însă nu a fost de ajuns, compania trebuind să plătească despăgubiri consistente părților implicate în procese colective și să ofere o soluție pentru îndreptarea situației. Concesia oferită a fost înlocuirea gratuită la cerere a bateriei de 29 USD pentru o perioadă limitată de timp. De asemenea, compania a introdus printr-o actualizare de firmware o nouă funcție pentru monitorizarea stării bateriei, ajutând consumatorii să evalueze nivelul de uzură al acumulatorului.

Compania a îmbunătățit mai târziu managementul bateriei cu iOS 11.3 și iPhone 8, prin utilizarea de hardware și un design software avansat. Asta înseamnă că utilizatorii vor resimți mai târziu degradarea performanțelor, pe măsură de acumulatorul instalat în telefon va îmbătrâni.

În ciuda vinei demonstrată cu lux de dovezi, Apple contestat amenda de 10 milioane de euro impusă în anul 2018 de către Autoritatea italiană pentru concurență, AGCM, reușind să amâne plata. Cu toate acestea, într-un dosar din 29 mai 2020, apelul a fost respins de către autoritatea italiană antimonopol.