Ce este „leninismul digital” şi cum vrea China să îl folosească pentru gestionarea economiei şi monitorizarea cetăţenilor

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, vrea implementarea unui plan prin care tehnologiile informaţionale ultramoderne să fie utilizate pentru administrarea economiei centralizate şi intensificarea monitorizării cetăţenilor, adoptând „leninismul digital” în scopul consolidării autoritarismului, scrie WSJ.

De la liderul comunist sovietic Iosif Stalin la revoluţionarul comunist chinez Mao Zedong, toţi adepţii planificării economice de tip centralizat s-au confruntat cu aceeaşi problemă: sistemul nu a funcţionat. În contextul dezbaterilor pe tema acordării unui rol decisiv pieţelor financiare, Xi Jinping, actulul preşedinte al Chinei, crede că, până la urmă, sistemul trebuie condus de stat.

„După ce a primit un statut similar cu cel lui lui Mao Zedong, actualul lider de la Beijing aspiră la utilizarea megadatelor şi inteligenţei artificiale pentru a corecta erorile de planificare din trecut şi pentru a administra în mod detaliat economia Chinei, menţinând controlul asupra cetăţenilor.

Tehnologia informaţională nu subminează nici pe departe modelul autoritarist chinez, ba chiar îl consolidează”, comentează editorialistul Andrew Browne, într-un articol publicat în The Wall Street Journal sub titlul „China recurge la ‘leninismul digital’ pentru administrarea economiei şi monitorizarea cetăţenilor / Xi Jinping conduce China spre o dictatură a megadatelor”.

Teoreticianul politic german Sebastian Heilmann a introdus termenul „leninism digital” pentru a descrie programul elaborat de Xi Jinping în scopul asigurării supravieţuirii Partidului Comunist chinez. Formaţiunea politică numeşte misiunea drept o „reformă de cel mai înalt nivel” pentru tranziţia spre un nou nivel de creştere economică prin utilizarea unor tehnologii avansate precum robotizarea, sistemele de imprimare tridimensională şi vehiculele fără şofer.

„Tehnicienii chinezi elaborează un plan pentru monitorizarea performanţelor acestor aparate folosind senzori şi camere de luat vederi, măsurând astfel şi obiectivele industriale. Fluxurile de date despre companii le vor oferi autorităţilor de reglementare capacitatea de a observa în timp real circulaţia fondurilor de credit şi investiţii, precum şi a fraudelor. Vor fi folosiţi algoritmi care pot utiliza datele pentru optimizarea procesului decizional macroeconomic, pentru a menţine echilibrul pieţelor şi a evita activităţile speculative”, explică editorialistul WSJ.