Şase ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, au creat aşa numite „spaţii cibernetice”, care să împiedice atacurile online din partea ţărilor precum Rusia şi China. Ţările care au semnat acest nou memorandum sunt Lituania, Estonia, Croaţia, Polonia, Olanda şi România. Lituania pare să fie ţara cheie în această nouă alianţă, întrucât aceasta a pornit o campanie împotriva atacurilor cibernetice încă din 2017.
Cele şase ţări au organizat echipe formate atât din specialişti din armată, cât şi din civili, care pot acţiona în orice moment pentru a opri atacurile cibernetice asupra ţărilor semnatare ale memorandumului, dar şi asupra altor ţări care au primit momentan statut de „observatori” ai acestei iniţiative. Ţările care observă aceste eforturi sunt Belgia, Grecia, Spania, Italia, Franţa, Slovenia şi Finlanda. Probabil că în funcţie de succesul pe care îl vor avea eforturile în viitorul apropiat, memorandumul ar putea fi adoptat de către toate ţările din Uniunea Europeană în viitor.
Momentan, alianţa pentru securitate cibernetică poate doar să intervină în atacurile asupra instituţiilor Uniunii Europene, însă nu în cazul altor ţări ale Uniunii care nu au semnat memorandumul sau nu îl „observă”. Ceremonia de semnare a memorandumului a avut loc la începutul lunii martie şi a fost realizată în prezenţa lui Josep Borell, reprezentantul Uniunii Europene în afaceri externe şi politici de securitate.
Bazele acestei alianţe au fost puse de Lituania după ce ministrul apărării al ţării a devenit victimă a unor atacuri cibernetice în 2017. Apoi, în 2019, un hacker s-a dat drept angajat al Ministerului Apărării şi a trimis un e-mail către preşedintele Lituaniei şi alţi oficiali înalţi în care susţinea că ministrul a luat mită atunci când a cumpărat arme pentru armata ţării.
Tot în 2017, un raport publicat de Janis Maizitis, şeful Biroului pentru Protecţia Constituţiei din Lituania, a dezvăluit că Rusia a folosit spionaj cibernetic pentru a colecta date despre politicieni ai ţării, jurnalişti şi instituţii publice.
Există discuţii în cadrul Uniunii Europene care sugerează ca anumite entităţi şi persoane din Rusia şi China să primească sancţiuni pentru activităţi de spionaj şi alte tipuri de atacuri cibernetice. Aceste instituţii şi cetăţeni ruşi şi chinezi ar putea să primească interdicţie de a intra pe teritoriul Uniunii şi îngheţarea conturilor şi ale altor active. Pentru astfel de sancţiuni însă, sunt necesare voturi pozitive din partea tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene, ceva ce ar putea fi aproape imposibil de obţinut, întrucât anumite ţări nu vor dori să îşi strice relaţiile comerciale cu China şi relaţiile diplomatice cu Rusia.