Din această primăvară, rețelele de socializare au devenit mai importante decât oricând, WhatsApp și alte platforme pentru comunicare la distanță ajutând miliarde de oameni să se adapteze mai ușor măsurilor de prevenție împotriva coronavirus, ținând legătura cu colegi de serviciu, prieteni și membrii familiei.
Suplinind într-un mod convenabil nevoia comunicării prin e-mail, SMS sau Facebook, WhatsApp este o soluție aproape perfectă pentru schimburi rapide de mesaje text, link-uri și poze între special create pentru a acoperi anumite interese și preocupări. De aici, apare și o problemă majoră. WhatsApp, alături de Facebook și YouTube, a devenind vector principal pentru propagarea dezinformărilor și teorii conspiraționiste. Spre exemplu, distrugerea sistematică a elementelor de infrastructură pentru comunicații 5G este în mare parte atribuită dezinformărilor circulate în timp record pe WhatsApp, cu mare priză la anumite categorii ale populației formate din persoane slab informate sau foarte ușor influențabile.
Însă dezinformarea pe WhatsApp poate lua forme mult mai grave decât atât. Spre exemplu, ascensiunea la putere a unor lideri politici extremiști sau populiști, precum Jair Bolsonaro în Brazilia și Narendra Modi în India sunt în mare parte atribuite campaniilor de mesaje virale intens circulate pe WhatsApp în perioada campaniilor electorale. În India, s-au înregistrat de asemenea revolte și cel puțin 30 de decese legate de zvonuri circulate pe WhatsApp.
Motive serioase de îngrijorare dau și campaniile de Fake News pe tema actualei pandemii de coronavirus, încurajând oamenii să ignore măsurile de prevenție, WhatsApp apărând ca un vector extrem de eficient pentru semănarea neîncrederii în instituțiile și procesele publice. Într-o reacție mai degrabă timidă, un purtător de cuvânt WhatsApp a declarat pentru Washington Post că în eforturile de combatere a dezinformărilor „au fost implicate ministerele de sănătate din întreaga lume, creând modalități simple pentru cetățeni de a primi informații exacte despre coronavirus”.
Parte din problemă este și faptul că un grup WhatsApp poate exista fără ca cineva din afara grupului să știe despre existența acestuia, cine sunt membrii său ce informații sunt circulate sub umbrela tehnologiilor de criptare end-to-end.
Grupurile WhatsApp nu pot doar să alimenteze suspiciuni în rândul publicului, ci și să producă o stare de suspiciune în rândul propriilor membri. Dese ori, nemulțumirile – nu întotdeauna întemeiate – se acumulează în privat înainte de a erupe în public, capacitatea de a circula dezinformări și acuzații nefondate depășind cu mult posibilitățile de ale proba și demonta pas cu pas.
Limitată inițial la 100 de persoane, redistribuirea mesajelor pe WhatsApp este posibilă acum cu până la 256 destinatari, iar dacă fiecare persoană dintr-un grup de discuții retrimite un mesaj viral măcar câtorva utilizatori din propria listă de contacte se poate ajunge rapid la zeci și sute de mii de distribuiri, informația circulând în mod complet necenzurat și necontrolat.
Când a fost cumpărată de Facebook în anul 2014, pentru 19 miliarde de dolari, platforma de mesagerie WhatsApp a fost cea mai costisitoare achiziție tehnologică din istorie. La vremea respectivă, WhatsApp a adus companiei lui Mark Zuckerberg 450 de milioane de utilizatori. Între timp, în luna februarie a acestui an, WhatsApp atins pragul de 2 miliarde de utilizatori în întreaga lume.
Dintre toate platformele de socializare, WhatsApp a ieșit cel mai mult în evidență. Până la sfârșitul lunii martie, utilizarea WhatsApp în întreaga lume a crescut cu 40%. În Spania, unde carantina a fost deosebit de strictă, activitatea rețelei a crescut cu 76%.
Măsurile de distanțare socială prin care atât de mulți oameni au ajuns să-și găsească refugiu în spațiul virtual au transformat WhatsApp în cea mai utilizată platformă de mesagerie instant și a doua cea mai des folosită platformă de socializare după Facebook. În multe țări, acesta este acum mijlocul implicit de comunicare digitală și coordonare socială, în special în rândul tinerilor.