Camere foto digitale – sfaturi pentru fotografii amatori

30.03.2008
Camere foto digitale – sfaturi pentru fotografii amatori
Fotografii în rafală

Fotografii în rafală

Unul din avantajele importante ale fotografiei digitale faţă de fotografia cu film este posibilitatea de a face mult mai multe poze pe acelaşi suport şi de a le vizualiza imediat după ce au fost realizate. Cum cardurile de memorie au ajuns foarte ieftine la ora actuală, vă recomandăm achiziţionarea unuia de cel puţin 2 GB. Majoritatea camerelor apărute în ultimii 3 ani suportă această capacitate. Pentru cele mai noi, puteţi să vă orientaţi spre un card SDHC cu o capacitate mai mare. Dacă nu sunteţi sunteţi siguri de tipul de card pe care îl suportă aparatul dumneavoastră, puteţi verifica pe site-ul nostru sau în baza de date a site-ului dpreview.com.

Sunt sigur că aţi întâlnit poze de grup în care cel puţin o persoană a clipit. Aţi refăcut poza şi altcineva a fost surprins cu ochii închişi. Statistic vorbind, mai multe poze făcute în aceeaşi poziţie măresc foarte mult şansele ca una din ele să fie bună. Aici învăţăm o lecţie de la fotoreporteri care folosesc foarte frecvent fotografierea în rafală.

Drive modeAr fi imposibil să explicăm unde se află această opţiune pentru fiecare marcă de aparat în parte. Mai mult, acest mod nu este inclus chiar în toate aparatele de pe piaţă. Pentru aparatele Canon, setarea modului rafală se află la Modul Drive, alături de setările pentru declanşare întârziată cu 2 sau 10 secunde. Simbolul este format din trei dreptunghiuri suprapuse. În imaginea alăturată am încercuit cu roşu icon-ul în dreptul căruia se găseşte Modul Drive. Trebuie precizat că modul rafală este disponibil la majoritatea camerelor doar în modul Manual sau Program. Odată setat acest mod de fotografiere, tot ce trebuie să faceţi este să focalizaţi şi apoi să ţineţi declanşatorul apăsat complet până înregistraţi numărul de cadre dorit. În funcţie de aparat şi de viteza de scriere pe cardul de memorie, pozele vor fi realizate cu frecvenţa de 1-2 cadre pe secundă.

Focalizarea

Acest articol se adresează acelora dintre dumneavoastră care deţin o cameră foto digitală, dar nu au prea multă experienţă pentru a o putea folosi la potenţialul maxim. Cei familiarizaţi cu fotografia s-ar putea să găsească informaţiile de mai jos mult prea simpliste. Nu intenţionăm să scriem un manual de fotografie, ci să dăm nişte sfaturi şi să explicăm anumite funcţii celor doresc să facă fotografii mai bune.

Focalizarea – o acţiune conştientă sau nu?

În vremurile apuse ale fotografiei cu film, când focalizarea automată era doar o facilitate a camerelor electronice foarte scumpe, posesorii celebrelor Smena trebuiau să aproximeze distanţa de la aparat până la subiect. Mai mult, tot în responsabilitatea lor intrau şi setarea timpului de expunere şi deschiderea diafragmei. Toate aceste acţiuni sunt acum realizate în mai puţin de o secundă de aparatele digitale performante. Un material de pe site-ul nostru care detaliază acest subiect este “Tipuri de metering la aparate foto digitale”.

Sunt sigur că aţi remarcat faptul că butonul declanşator are două poziţii. Apăsându-l uşor acesta se opreşte într-o poziţie intermediară, acţiunea fiind cunoscută ca „apăsare pe jumătate”. În acel moment aparatul face focalizarea, determinând parametrii menţionaţi mai sus. O bună parte din utilizatori nu ţin cont de acest fapt şi realizează o apăsare completă, aparatul făcând poza la un scurt interval de timp după apăsare. Trebuie ştiut că va exista întotdeauna un decalaj între o apăsare completă fără oprire într-o poziţie intermediară şi momentul în care aparatul face poza. Acest timp poate depăşi o secundă atunci când lumina este slabă.

Se recomandă întotdeauna realizarea unei apăsări pe jumătate şi menţinerea acelei poziţii până în momentul în care se doreşte imortalizarea scenei. În plus, o bună parte din aparatele de pe piaţă vor indica pe ecranul LCD zona sau subiectul pe care a fost focalizat obiectivul. De multe ori aceasta s-ar putea să nu corespundă cu dorinţa utilizatorului.

Vom lua un exemplu clasic. Să presupunem că doriţi să fotografiaţi o persoană din apropiere, dar să surprindeţi şi peisajul din depărtare. Dacă doriţi ca subiectul fotografiei să fie persoana respectivă, indiferent de cum doriţi să realizaţi poza, îndreptaţi iniţial aparatul direct spre ea. Apăsaţi declanşatorul pe jumătate şi asiguraţi-vă că focalizarea s-a făcut pe subiectul dorit. Menţinând degetul de pe declanşator, modificaţi cadrul pozei după cum doriţi şi apoi apăsaţi complet. Folosiţi paşi similari dacă în cadru este mai important peisajul.

O altă sugestie pe care o putem face este ca să nu ridicaţi degetul de pe declanşator brusc, imediat după ce aţi apăsat complet. Datorită acelei mici întârzieri de care vorbeam mai sus este posibil ca să mişcaţi aparatul exact în momentul în care diafragma este deschisă, poza rezultată fiind neclară.

Atunci când cadrul nu are o iluminare uniformă, pot apărea probleme cu expunerea fotografiilor. Pozele subexpuse sau supraexpuse sunt ceva mai rare în zilele nostre datorită sistemelor mai bune de metering. Aceste două probleme pot fi rezolvate tot printr-o focalizare atentă. În unele cazuri puteţi activa blitzul pentru a lumina acele zone aflate în umbră. Un exemplu este atunci când fotografiaţi persoane care poartă şapcă sau pălărie de soare, sau un subiect care stă cu spatele la o fereastră prin care intră lumină puternică.

Urmărește Go4IT.ro pe Google News