Când au apărut primele imagini cu Olympus OM-D E-M5, carcasa retro a fost cea care a ieşit imediat în evidenţă. Aveai impresia că inginerii japonezi au recreat un aparat foto dintr-o eră de mult apusă. Seria OM-D reprezintă şi o direcţie diferită pentru aparatele foto Micro Four Thirds de la Olympus. Producătorul a creat un produs premium, fără a face vreun compromis la capitolul calitatea imaginii şi facilităţi. Vă vom povesti în continuare cum ne-a impresionat Olympus OM-D E-M5.
Pentru teste am primit modelul negru. Cel cu argintiu seamănă mult mai mult cu primele aparate cu film din gama OM, lansate de Olympus în anii `70. Deşi în imagini pare mai mare, OM-D E-M5 este foarte compact şi are dimensiuni similare cu ale altor aparate Micro Four Thirds de pe piaţă. Corpul metalic este destul de greu, cântărind 425 g. Pentru comparaţie, un aparat NEX-5N de la Sony măsoară la cântar doar 270 g. Un alt lucru care impresionează la Olympus OM-D este rezistenţa la stropire. Toate locurile capacele şi îmbinările sunt etanşate cu garnituri. În plus, aparatul este livrat cu un nou obiectiv 12-50 mm care dispune de aceeaşi protecţie. Pentru că atenţia la detalii era importantă, şi blitzul compact din pachet este imun la ploaie.
Mă aşteptam ca grip-ul lui OM-D E-M5 să fie ceva mai proeminent. El nu este prea înalt, însă există o explicaţie pentru această decizie de design. Producătorul oferă un grip ataşabil, cu baterie extinsă. Acesta din urmă oferă un suport foarte bun pentru aparat. În ciuda faptului că aduce mult cu un SLR sau DSLR, domul de deasupra lui Olympus E-M5 nu adăposteşte o prismă, ci un ocular electronic cu o rezoluţie foarte înaltă. Pe acest dom găsim o patină pentru blitz şi un conector cu format proprietar.
Este uşor să vezi că seria OM-D este destinată profesioniştilor. Pe latura superioară, în jurul declanşatorului şi lângă el se găsesc două rotiţe pentru ajustarea parametrilor fotografiei. În partea opusă avem rotiţa cu modurile de fotografiere. Tot în zona superioară a carcasei avem două butoane personalizabile, unul dedicat pentru filmare şi încă unul pentru afişarea imaginilor de pe card.
Când vezi butoanele de pe spatele lui Olympus OM-D E-M5, te gândeşti că te vei descurca fără probleme cu ele. Surpriza vine când afli că ecranul de 3” AMOLED al aparatului este sensibil la atingere. Trecerea de la o imagine la alta, zoom-ul şi manipularea pozei se fac la fel de rapid ca pe un smartphone de ultimă generaţie. În plus, ecranul este rabatabil în sus şi în jos, adică excelent atunci când fotografiezi de la nivelul solului sau vrei să pozezi peste mulţimea din faţa ta.
Singura menţiune pe care o am în legătură cu felul în care este controlat Olympus E-M5 este faptul că butoanele sunt cam mici. O persoană cu degetele mai mari va avea mici incoveniente la apăsarea precisă a lor. Ca la orice aparat care se respectă, slot-ul pentru carduri SD este situat în lateral. În plus, compartimentul bateriei a fost ţinut cât mai departe posibil de şurubul trepiedului pentru ca aceasta să fie accesibilă oricând. Când ecranul este puţin depărtat de corpul aparatului, utilizatorul poate desface un capac de plastic de pe latura opusă slot-ului pentru card. Acest capac acoperă ieşirea video miniHDMI şi o mufă cu format proprietar pentru ieşire video analogică şi conectare la PC. Acumulatorul din dotare, cu o capacitate de 1.220 mAh, se încarcă doar cu ajutorul încărcătorului din pachet.
Este o realitate faptul că fotografii obişnuiţi să lucreze cu un DSLR nu apreciază folosirea modului Live View. De aceea, Olympus s-a deranjat foarte mult să facă un ocular electronic cât mai bun şi eu cred c-au reuşit. Imaginea este fluentă, clară şi cu o rezoluţie foarte înaltă. În plus, întârzierea între mişcarea aparatului şi afişarea imaginii în ocular este extrem de mică. Trecerea de la utilizarea exclusivă a ocularului la modul Live View se face cu un buton de pe latura dreaptă a ocularului.
În mod implicit, ocularul electronic al lui Olympus OM-D E-M5 este acrivat automat de senzorul de prezenţă alăturat lui. Distanţa de activare este de 4-5 cm, iar senzorul acoperă un unghi larg. Aşa se face că poţi manipula o imagine cu degetul pe ecran şi senzorul îl poate detecta, oprind ecranul şi activând ocularul electronic. Din păcate, în lista foarte lungă de setări oferite de aparatul foto nu există o modalitate de-a optimiza comportamentul senzorului. El poate fi oprit definitiv, trecerea de la ocular la modul Live View făcându-se prin apăsarea butonului menţionat mai sus.
Când porneşti aparatul foto, un zgomot relativ familiar se aude în continuu. El este destul de slab, însă într-un mediu mai puţin zgomotos el va fi sesizat. Zgomotul semamănă că cel al sistemului de stabilizare optică din obiective, însă este dat de data aceasta de sistemul de stabilizare al senzorului. Olympus OM-D E-M5 este dotat cu primul sistem de stabilizare a senzorului pe cinci axe. În cuvinte este greu de explicat, însă imaginea de mai jos ar trebui să fie exemplificatoare.
În practică, acest sistem nou de stabilizare a imaginii este una din cele mai importante facilităţi oferite de aparat. Unul din avantajele majore are sale este că funcţionează cu orice obiectiv. Deşi nu am testat un obiectiv tele, sistemul şi-a făcut simţită prezenţa atunci când am folosit timpi de expunere mari. Am obţinut cadre clare la 1/8 s şi chiar şi la 1/6 s. În timpul fotografierii în rafală, stabilizarea optică este oprită în mod implicit, însă poate fi activată din meniuri. Un alt loc unde stabilizarea îşi face simţită prezenţa este la filmare.
Faţă de alte aparate Micro Four Thirds de la Olympus, OM-D E-M5 este primul care vine cu un obiectiv cu zoom intern. Soluţia aleasă de producător este diferită faţă de ce oferă concurenţa. Obiectivul este destul de mare şi are un inel principal cu două funcţii. El poate simula inelul standard al unui obiectiv normal sau poate controla zoom-ul ca la o cameră video. Schimbarea între cele două funcţii se face prin culisarea inelului în faţă sau în spate pe obiectiv. În practică, cei care sunt obişnuiţi cu un obiectiv standard nu vor avea probleme de acomodare cu acest obiectiv e 12-50 mm. Pentru filmare, poziţia a doua a inelului este excelentă pentru controlul fin al zoom-ului.
Olympus OM-D E-M5 este un aparat foto pentru pretenţioşi şi calitatea imaginii este pe măsură. Aşa cum vom vedea mai jos, senzorul şi procesorul grafic oferă imagini cu o calitate bună chiar şi la ISO 3200. Algoritmul de reducere a zgomotului de imagine nu este foarte agresiv. Nivelul de detalii captate este impresionant. În comparaţie cu celelalte modele ale producătorului, OM-D E-M5 reprezintă un vizibil pas în faţă.
Deşi nu este un aparat creat special pentru filmare video, Olympus OM-D E-M5 are câteva avantaje faţă de competiţie la acest capitol. Clipurile sunt salvate pe card în directorul cu imagini, cu compresie H.264 şi în format MOV. Deşi filmarea se face progresiv cu 30 fps, ea este transformată în 60i la rezoluţie full HD. Rata maximă de compresie este de 20 Mbps, clipurile fiind limitate la 22 minute. La 17 Mbps veţi putea filma până la 30 minute. Filmarea poate fi activată oricând prin apăsarea butonului dedicat. Orice al buton programabil se poate transforma în cel Rec.
Calitatea filmării este foarte bună, cu detaliile bine definite. Primul avantaj despre care vorbeam este cel al sistemului de stabilizare a imaginii. Ţinând cont de faptul că stabilizarea se face pe cinci axe, clipurile pot fi vizionabile chiar şi în cazul în care filmezi în timp ce mergi. Obiectivul din kit aduce un al doilea avantaj. Inelul pentru zoom are o poziţie în care funcţionează ca stick-ul unei camere video. Astfel, zoom-ul poate fi realizat lent şi precis. Deşi conectorul pentru un microfon extern lipseşte de pe body-ul aparatului, există posibilitatea conectării unui microfon la patina şi mufa de deasupra ocularului. Focalizarea continuă este activată automat în timpul filmării, însă nu vă aşteptaţi să fie foarte rapidă. Ea este realizată prin diferenţă de contrast.
Clip 1920×1080, 20 Mbps – 59 MB
Clip 1280×720, 13 Mbps – 44 MB
Aparatul Olympus OM-D E-M5 ar putea să copleşească un fotograf amator prin multitudinea de setări. Şi aici nu vorbim doar despre cele legate de imagine, ci şi despre cele specifice comportamentului aparatului. Din păcate, meniurile sunt foarte stufoase şi au uneori denumiri mai puţin intuitive.
Olympus OM-D E-M5 este disponibil în ţara noastră la preţul de 6.000 lei, cu obiectivul 12-50 mm din kit. Body-ul costă 5.000 lei.
Poate că mă repet, însă Olympus OM-D E-M5 chiar este un aparat foto impresionant. În categoria în care concurează, competitorii direcţi sunt puţini. Aspectul retro, rezistenţa la stropire şi nivelul de control oferit vor fi foarte apreciate de fotografi. Sistemul de stabilizare a imaginii este cu adevărat inovator şi ajută foarte mult la fotografiere, dar şi la filmare. Noul obiectiv din kit face echipă foarte bună cu aparatul şi îi va avantaja pe cei care filmează cu OM-D E-M5. Preţul aparatului foto este mare, însă calitatea imaginii, construcţia şi lista de facilităţi îl pot justifica foarte uşor.
calitate foarte bună a imaginii
construcţie excelentă, rezistentă la stropire
ecran de calitate, rabatabil şi sensibil la atingere
sistem foarte eficient de stabilizare a imaginii
control manual avansat
multe funcţii şi facilităţi personalizabile
meniuri stufoase
senzorul ocularului este prea sensibil