ASUS GeForce RTX 2080 Ti Turbo review: arhitectura Turing la şase luni după lansare

15.02.2019
ASUS GeForce RTX 2080 Ti Turbo review: arhitectura Turing la şase luni după lansare
Frecvenţe, overclocking şi temperaturi

Frecvenţe, overclocking şi temperaturi

ASUS livrează placa 2080 Ti Turbo fără overcloking din fabrică, însă poate oferi un mic aport de performanţă de 15 MHz folosind setarea OC din aplicaţia GPU Tweak. Aceasta poate fi aplicată şi dintr-un software dedicat de overclocking, precum MSI Afterburner, cu acelaşi rezultat.

Pe setările standard, din fabrică, placa atinge se stabilizează la o frecvenţă de aproximativ 1.700 MHz, cu mici urcări spre 1750 MHz, dar şi scăderi până pe la 1.680 MHz. Această fluctuare a frecvenţei este caracteristică acestui model de RTX 2080 Ti, şi este cauzată în mare parte de sistemul de răcire. Curba standard de răcire „auto” rareori urcă peste 50% putere, păstrând astfel un nivel de zgomot mediu, nu foarte puternic. Din fabrică, limita termică este setată la 84 de grade Celsius, iar placa stă la această valoare pe tot parcursul utilizării. Atunci când turaţia ventilatorului este urcată la maximum, temperatura scade semnificativ, până pe la 66 de grade, iar frecvenţa creşte şi depăşeşte chiar şi 1.800 MHz. Zgomotul este însă greu de suportat, fiind similar cu cel al unui aspirator.

La capitolul overclocking, avem o discuţie puţin mai complicată. Placa a putut fi configurată cu un overclocking stabil cu 200 MHz în plus pentru GPU şi 800 MHz în plus pentru memorii (cu limitele de putere şi temperatură la maximum). Astfel, placa poate atinge frecvenţe în boost de până la 2.000 MHz pe perioade scurte şi o medie care stă pe undeva pe la 1.900 MHz. Desigur, frecvenţa fluctuează la fel de mult ca în cazul utilizării fără overclocking. Temperatura stă la valoarea maximă de 87 de grade Celsius cu ventilatoarele rareori depăşind 50% din puterea maximă. Cu ventilatoarele la maximum, temperatura scade semnificativ, până la 69 de grade Celsius, cu o medie de 1.920 MHz în rulare.

Pe parcursul testării am descoperit însă un comportament ciudat în cazul overclocking-ului. Chiar dacă placa poate funcţiona fără probleme ore în şir rulând teste cu profilul nostru de overclocking în teste obişnuite, atunci când vine vorba despre testele de Ray Tracing, am întâlnit câteva probleme. Atunci când am rulat jocuri precum Battlefield V sau Metro Exodus în 4K cu Ray-Tracing activat, au început să apară probleme de instabilitate, jocurile blocându-se. Am depistat că problema era în cazul frecvenţei procesorului grafic, care depăşea limitele termice atunci când nucleele dedicate pentru ray-tracing se activau. Astfel, pentru testele în rezoluţie 4K cu ray-tracing, am scăzut frecvenţa de overclocking cu 20 MHz.

Astfel, recomandarea noastră pentru această placă şi cu siguranţă şi alte modele RTX este să realizaţi două profile de overclocking pentru a asigura stabilitatea. Unul pentru jocuri fără ray-tracing şi unul pentru jocuri cu ray-tracing, cu menţiunea că în titlurile compatibile RTX, frecvenţele ar trebui să fie puţin mai joase.

 

Părţi pozitive

Integrează cel mai puternic cip grafic de pe piaţă
Oferă acces la tehnologii precum ray-tracing şi DLSS în jocuri
Performanţă foarte bună în toate cazurile de utilizare
Dimensiuni reduse faţă de alte implementări RTX 2080 Ti, fiind potrivită pentru computere mai compacte

Părţi negative

Preţul este cam mare pentru un RTX 2080 Ti de referinţă cu turbină
Prea puţine titluri beneficiază de tehnologiile RTX în prezent
Stă tot timpul la temperaturi mari şi face zgomot semnificativ în utilizare

Urmărește Go4IT.ro pe Google News
Cătălin Niţu
Cătălin Niţu
Redactor-șef Go4it.ro. Lucrează în presa de tehnologie și gaming din 2008. Absolvent al Facultății de Jurnalism și pasionat de gadget-uri, PC-uri și console de gaming. citește mai mult