ASUS ROG Strix GeForce RTX 2080 OC review: o nouă generaţie de plăci video

Software şi frecvenţe

ASUS oferă pentru plăcile sale software-ul GPU Tweak, o soluţie de configurare similară cu MSI Afterburner, care include însă profilele standard pentru modelele sale de plăci video.

Frecvenţa stock pentru GPU propusă de NVIDIA pentru un RTX 2080 este de 1.515 MHz, valoare pe care nici măcar plăcile din gama Founders Edition nu o folosesc, acelea fiind livrate cu un overclocking din fabrică. Era de aşteptat ca o soluţie ASUS ROG Strix să vină cu un overclocking şi mai puternic, frecvenţa de bază pentru boost pentru acest model fiind de 1.860 Mhz. Aceasta este frecvenţa maximă pe care o atinge placa pe setarea „Gaming” (default), însă cei care vor mai multă performanţă vor putea apela la profilul OC, care adaugă încă 30 MHz la viteza maximă de boost, până la 1.890 MHz.

Adevărul este că nu există niciun motiv pentru care nu ai rula această placă pe profilul OC tot timpul, chiar dacă diferenţa de performanţă nu va fi cu mult mai slabă pe profilul Gaming. Probabil singurul caz pe care l-am putea face este pentru utilizarea profilului Silent, care scade frecvenţa cu câteva zeci de MHz, asigurând astfel că placa va rula la temperaturi mai joase, deci coolerele vor porni mult mai târziu (sau deloc).

Memoriile vin la frecvenţă standard de 14.000 MHz, o viteză considerabil mai mare decât ceea ce întâlneam pe serial GTX 10 de la NVIDIA de acum doi ani. Frecvenţa crescută este asigurată de noile memorii GDDR6, însă cantitatea nu s-a modificat. RTX 2080 se livrează tot cu 8 GB, asemeni GTX 1080, în ciuda faptului că performanţa sa este mai degrabă apropiată de cea a unui GTX 1080 Ti, pe hârtie.

Iluminarea poate fi configurată folosind aplicaţia AURA Sync, însă având experienţele neplăcute cu aceasta în ultimii ani, am refuzat să o mai instalăm. Oricum, placa nu beneficiază de prea multe opţiuni de configurare, toate LED-urile fiind sincronizate tot timpul, deci nu pot fi aplicate efecte în plus în afară de color cycle, strobing şi single color. De fapt, atunci când placa este instalată în sistem, luminiţele sunt foarte subtile, iluminarea fiind minimă. Aceasta nu este o placă tocmai dedicată fanilor instalaţiilor de Crăciun.

Overclocking

RTX 2080 în implementarea de faţă este deja o placă video destul de puternică, însă am considerat că putem să stoarcem mai multă performanţă din ea prin overclocking. Din păcate, cipurile Turing au nişte limite destul de rapid de atins. Faţă de overclocking-ul de 30 MHz pe care îl asigură ASUS prin aplicaţia GPU Tweak, am mai reuşit să ridicăm frecvenţa cu încă 30 MHz folosind MSI Afterburner cu limitele termice şi de consum ridicate la maximum. Nu am intervenit asupra răcirii, întrucât placa rămânea oricum destul de rece chiar şi după acest overclocking.

Orice valoare de peste 50 MHz în plus la procesor rezulta în crash-uri în anumite jocuri testate, însă nu în toate. 50 MHz, adică o frecvenţă de boost de 1.910 MHz (pe hârtie) nu este tocmai de lepădat, însă după cum bine ştim, GPU Boost-ul de la NVIDIA nu funcţionează tocmai aşa. Frecvenţele atinse de noi în teste depăşeau cu chiar şi 2.000 MHz după aplicarea acestui overclocking, frecvenţa stabilizându-se la valoarea de 2.040 MHz. Aplicarea de răcire în plus ajută la atingerea unor frecvenţe mai înalte, însă nivelul de zgomot produs şi de consum nu este tocmai justificat, deci am am ales să facem testele folosind profilul de răcire implicit.

În cazul memoriilor, am fost conservatori. Ne-am limitat la un aport de 700 MHz faţă de cei 7000 standard (ambele valori se dublează), pentru un total de 15.400 MHz. În teorie, placa ar fi putut merge mai sus fără să afişeze artefacte, însă nu am vrut să riscăm să întâlnim probleme mai târziu. Am observat că anumite jocuri (şi aplicaţii de testare) pot să devină instabile la frecvenţe de memorie cu mult peste cele standard, aşa că am vrut să limităm posibilitatea unor crash-uri care să ducă la reducerea frecvenţelor şi reluarea întregului proces de testare.

Temperaturi

ROG Strix RTX 2080 Gaming s-a prezentat bine din punct de vedere al temperaturilor de rulare. Folosind profilul implicit „OC” din aplicaţia ASUS GPU Tweak, acesta nu a depăşit 63 de grade Celsius, stabilizându-se la 62 de grade, folosind curba de răcire standard, nemodificată. La turaţie maximă, de 100%, temperatura pe profilul OC scade la 52 de grade. Dacă nivelul de zgomot produs în mod normal de placă este aproape imperceptibil, chiar şi în full load, atunci când coolerele rulează la turaţie maximă, este imposibil să nu sesizezi. Trebuie să recunoaştem însă, că sunetul nu este tocmai de tipul „aspirator” sau „motor cu reacţie”, ci de ventilator foarte puternic.

Aplicând profilul de overclocking din MSI Afterburner, temperatura folosind curba de răcire standard a atins 63-64 de grade, o creştere de numai un grad, în timp ce rularea cu ventilatoarele la turaţie maximă a scăzut temperatura la 52-53 de grade, cu menţiunea că frecvenţa cipului a rămas constantă la 2.070 MHz. Întrucât acesta este un caz extrem, puţini utilizatori dorind ca placa lor video nouă şi puternică să facă zgomot considerabil, am considerat că testele pe care le-am realiza folosind această frecvenţă de boost nu ar fi relevante.