Am vorbit despre Blue Gene/L şi /P, dar trebuie să ştii că IBM mai are două asemenea proiecte: Cyclops64 (Blue Gene/C) este fratele mai mic al lui /L, iar Blue Gene/Q trebuie să preia ştafeta de la noul /P, după 2012, când aşteptările se vor ridica la 10 petaflops.
Să nu-ţi închipui că IBM este singurul producător de tehnică de calcul “galactică” sau “extraterestră”. Iată o listă cu alte supercomputere:
• Red Storm (Cray);
• Thunderbird (Dell);
• Tera-10 (Bull SA);
• Columbia (SGI);
• TSUBAME Grid Cluster (NEC, Sun).
Succcesorul celui mai rapid computer din lume (IBM Blue
Gene/L) este, dacă iţi vine să crezi, de 3 ori mai
performant şi atinge o viteză de 1 petaflops,
adică 1 milion de miliarde de operaţii pe secundă!
Încearcă doar să scrii această cifră…
Ca să fiu şi mai clar iţi spun că supercomputerul produs de
IBM este de aproximativ 100.000 de ori mai tare
decât un sistem PC mediu şi, dacă încă nu ai căzut sub masă, află
că Blue Gene/P poate fi configurat să atingă chiar
3 petaflops. Acum câţiva ani, foarte puţini se
gândeau la o asemenea performanţă.
Iată şi câteva specificaţii tehnice
„edificatoare”:
•4 procesoare IBM Power PC (850 MHz) din seria
450, integrate într-un singur cip;
•Fiecare cip execută 13.6
bilioane operatii/secundă;
•Pe o placă de 60×60 cm sunt grupate 32
de cipuri, de aici rezultă 435 bilioane
operaţii/secundă;
•32 de asemenea plăci sunt
dispuse în 72 rack-uri pe o
înălţime de 1.82 metri, se ajunge la 1
petaflops;
• În total, 294.912 procesoare (nu mă crezi,
calculează singur), cu menţiunea că se pot pune până la
884.736 procesoare în 216
rack-uri pentru o viteză uluitoare de 3
petaflops.
Ultilizatorii Linux, duşmanii Microsoft, programatorii şi
adepţii lucrurilor complicate trebuie să facă plecăciuni în faţa
IBM deoarece Blue Gene/P are un sistem de operare Linux
open-source, iar aplicaţiile sunt scrise în limbaje ca
Fortran, C, C++. Eventual să trimtă un CV, cine ştie?