Blue Gene/P este compatibil cu diverse
aplicaţii care rulează pe vechiul Blue Gene/L.
Toate sunt extrem de complexe şi sunt făcute pentru
cercetări în chimie, fizică, biologie, genetică,
fizica astrelor, stiinţa materialelor, cosmologie şi
seismologie.
Un exemplu ar fi modelarea organelor umane în vederea
determinării interacţiunilor medicamentoase. La FZ
Julich, consacratul Blue Gene/L se utilizează în domenii
ca fizica particulelor sau nanotehnologie.
Simularea funcţionării creierului uman este următorul pas.
Câteva dintre cele mai mari laboratoare de
cercetare din lume au deja în vedere achiziţionarea
„titanului”. Vorbesc despre U.S. Argonne, Max Planck Society şi
Forschungszentrum Julich (din Germania). Universitatea Stony Brook
si-a manifestat si ea dorinţa de a avea un Blue Gene/P,
măcar unul.
IBM a avut în vedere faptul ca primul supercomputer să consume
puţin. Au reuşit şi cu Blue Gene/P. Acesta este de cel puţin
7 ori mai eficient din punct de vedere energetic
faţă de orice alt echipament asemănător. Cum? Prin utilizarea a
foarte multe procesoare la frecvenţe scăzute. Fiecare dintre ele
sunt conectate la sistem prin cinci reţele optice specializate.
În industrie, se caută reducerea consumului energetic şi
maximizarea performanţelor, iar Blue Gene/P este ideal.