Intel Arc A770 Predator BiFrost OC review: prima alternativă reală la duopolul NVIDIA-AMD

Intel a lansat seria de plăci grafice Intel Arc, încercând să „spargă” duopolul NVIDIA-AMD, care există pe piața de componente de PC de mai bine de 20 de ani. A trecut aproape un an de la acel eveniment și plăcile Intel nu par să fie foarte populare în rândul gamerilor, probabil și din cauza faptului că nu prea sunt disponibile la scară largă așa cum vedem în cazul concurenței. Astfel, abia acum am reușit să pun mâna pe o astfel de placă grafică, într-o variantă „custom”, una dintre puținele astfel de modele de pe piață. Este vorba despre Intel Arc A770 în varianta Predator Bifrost, o placă video neobișnuită din mai multe puncte de vedere. Este însă aceasta o opțiune reală pentru gameri în 2023?

Modelul Intel Arc A770 țintește către zona „mainstream”

Intel Arc A770 este modelul de top din gama de plăci grafice de la Intel. Acest model integrează un cip „complet”, fără nuclee lipsă și oferă cea mai mare cantitate de VRAM: 16 GB.

Arhitectura Xe folosește procesul de fabricație pe 6nm de la TSMC, cu siguranță nu cel mai nou, dar destul de modern și eficient pentru a asigura un consum relativ mic de energie pentru o placă video mid-range. La 225W TDP, aceasta este comparabilă cu plăci grafice din seriile RTX 30 și Radeon RX 6000 de anul trecut din aceeași gamă de preț, cu care concura la momentul lansării,

A770 beneficiază astfel de 32 de nuclee Xe cu 512 Vector Engines, responsabile pentru rasterizare și shading, 32 de unități dedicate pentru Ray Tracing și 512 „motoare” XMX (Xe Matrix Extensions), pentru procesare AI. Practic, design-ul plăcilor Intel Arc este foarte similar cu cel al plăcilor grafice de la NVIDIA din ultimele trei generații, echipate cu trei tipuri de nuclee la interior. Aceasta nu este tocmai o surpriză, întrucât cei responsabili cu designul Intel Arc au fost anterior angajați în cadrul diviziei de GPU de la NVIDIA.

Cu 16 GB GDDR6 cu lățime de bandă pe 256 biți, Intel Arc A770 pare chiar mai bine echipată pentru jocuri moderne decât cele mai noi modele mid-range de la AMD și NVIDIA, care folosesc 8 GB VRAM și/sau lățime de bandă de 128 biți.

Conform Intel, ne putem aștepta astfel la performanță undeva între RTX 3060 Ti de la NVIDIA și un RTX 3070, deci cumva ar putea rămâne competitivă în comparație cu RTX 4060 Ti, lansat recent, care pare să performeze la fel (încă nu am testat acest model, dar testele disponibile online asta sugerează).

Un alt avantaj al arhitecturii Intel Arc, care este valabil pentru toate modelele, sunt funcțiile de înregistrare și streaming, care includ encoding și decoding AV1 nativ, ceva ce abia noile generații RTX 40 și Radeon 7000 au primit. Astfel, poți înregistra gameplay în format AV1, care asigură calitate vizuală mai bună la bitrate mai mic și poți face streaming în acest format pe YouTube folosind encoder-ul din placa video.

Predator Bifrost OC este una dintre puținele implementări custom ale plăcilor grafice Intel

Plăcile grafice de la Intel, cel puțin majoritatea modelelor care au fost prezente în teste la momentul lansării erau în varianta „Limited Edition”, practic echivalentul lui „Founder’s Edition” de la NVIDIA. Acele modele erau echipate cu un sistem de răcire destul de „standard” cu două ventilatoare, iar nu foarte multe modele „custom” au fost disponibile apoi pe piață.

Astfel, modelul de la Acer, pe numele său complet „Predator Intel Arc A770 BiFrost OC 16 GB”, pe care îl vom numi de acum simplu „BiFrost”, este ceva ieșit din comun din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pentru că este una dintre puținele implementări „custom” pentru plăcile Intel. Apoi, pentru că Acer nu este cunoscut drept un producător de plăci video, folosind de obicei design-uri de referință sau foarte simple pentru sisteme „prebuilt”, dar rareori oferind acele modele la vânzare. În ultimul rând, pentru că design-ul lui BiFrost, cel care îi dă și numele, este extrem de ciudat.

Predator BiFrost este o placă video cu un sistem de răcire bazat pe două ventilatoare, dar de tip diferit. În general, plăcile video folosesc ori o turbină, amplasată în spatele plăcii, care trage aer la putere mare din carcasă și îl împinge printr-un tunel către exterior, ori sisteme cu unul, două, sau trei ventiltoare care răcesc radiatorul prin cantități mari de aer. BiFrost le alege pe amândouă. Avem un ventilator mare în partea din spate, care folosește un design pass-though, așa cum vedem pe plăcile video NVIDIA RTX 30 și 40, care împinge astfel aerul cald în sus. Pe centru, acest model are însă și o turbină, care ar trebui să asigure un ariflow mai bun.

A770 este o placă video din zona de medie, deci design-ul dual-slot este unul așteptat pentru acest nivel de performanță. Aceasta se alimentează folosind doi conectori PCI-Express de 8 pini, destul de mult pentru o placă cu TDP de 225W. Totuși, Acer promite un mic overclocking față de varianta de bază și permite setarea TDP-ului manual până la 250W, deci probabil că de aceea cere mai multă energie.

Placa vine cu luminițe RGB pe laterale, pe logo-ul Predator și pe cele două ventilatoare. Având în vedere că placa este orientată în general cu ventilatoarele în jos, acelea vor fi rareori vizibile. Totuși, zona din spate este semi-transparentă, deci lumina va străluci puțin în zona aceea. Din păcate, luminițele RGB nu sunt compatibile cu alte sisteme precum Aura de la ASUS sau altele de acest gen, deci vor fi independent controlate prin aplicația Predator BiFrost, o versiune dedicată acestei plăci grafice a vechiului PredatorSense.

Partea din spate găzduiește cele patru port-uri pentru conectarea de monitoare. Avem un singur HDMI 2.1 și patru DisplayPort 1.4. Placa poate afișa 4K la 120 Hz sau 8K la 60 HZ pe HDMI.

În pachetul plăcii, este inclus și un stick ADATA de 32 GB, probabil cu driverele originale. Personal, nu l-am conectat la PC, pentru că nu știu la ce alte PC-uri a fost conectat înainte ca placa să ajungă la mine pentru review, dar varianta din comerț cu siguranță este sigură. Astfel, primești și un stick gratuit cu placa video. Driverii originali oricum sunt vechi și va trebui să instalezi o variantă mai nouă. Acest stick este perfect pentru un kit de instalare de Windows 11 de rezervă.

Spre diferență de alte plăci grafice din zona de medie, BiFrost se simte „premium”, și are un design atrăgător, dar vine și la un preț destul de mare. Chiar și față de A770-ul standard de la Intel, BiFrost-ul de la Acer este mai scump, preț justificat atât de răcirea mai avansată, cât și de overclock-ul la TDP de 235W, cu boost de până la 2.400 MHz. În realitate, aportul de performanță este între 1 și 3% față de un A770 de referință.

Platforma de test

PC-ul de test este compus dintr-un procesor Ryzen 7 7800X3D, instalat pe o placă de bază ASUS X670E Crosshair Hero, cu 32 GB memorie DDR5 într-un kit Kingston Fury Beast la 6.000 MHz, alături de o sursă FSP AURUM PT de 1.000W. Totul este instalat într-o carcasă cu airflow de top: Fractal Design Torrent.

Intel reușește să impresioneze, însă experiența nu este fără mici probleme

Este greu pentru un producător nou să intre pe o piață dominată de două companii care au scris practic regulile în ultimi 20 de ani. Intel s-a confruntat încă de la început cu probleme de compatibilitate, în special cu jocuri mai vechi. Asta pentru că în timp ce NVIDIA și AMD au construit în timp compatibilitatea și optimizările necesare pentru fiecare joc în parte și fiecare generație de DirectX, OpenGL și tehnologie de procesare grafică nouă, Intel a trebuit să se ajusteze după lansare.

Compania a oferit prioritate în special jocurilor populare de pe platforme precum Steam, asigurând compatibilitate cu cele mai jucate 100 de titluri, la început și continuând cu optimizări speciale pentru anumite titluri cheie, precum Counter-Strike GO sau League of Legend. În același timp, Intel a intrat în parteneriat cu diverși parteneri din zona de development, pentru a integra tehnologiile sale și a asigura compatibilitatea cu noile plăci video Intel Arc. Am fost plăcut surprins să văd că o parte dintre jocurile testate aveau deja implementat suport pentru XeSS, alternativa Intel pentru upscaling, care funcționează, la fel ca soluția DLSS de la NVIDIA, pe bază de AI, folosind nucleele XMX.

Astfel, cea mai mare provocare pentru Intel este să lucreze constant la îmbunătățirea driverelor, atât pentru jocuri noi, cât și pentru a construi compatibilitate cu jocuri mai vechi. Fiecare update de driver vine cu declarații impresionante de aport de performanță în anumite titluri, uneori chiar dublând performanța. Alteori însă, pare că apar probleme noi, neprevăzute, așa cum am pățit și eu în testare. Mai mult, se pare că Intel are o strategie diferită față de AMD și NVIDIA. În timp ce dezvoltă și lansează public drivere compatibile cu toate plăcile Intel Arc, pentru a beneficia de îmbunătățirile promise de implementările custom, precum overclocking sau alte optimizări, va trebui să folosești driverele oferite producători.

Deși exista o versiune mai nouă de driveri, care oferea optimizări pentru cele mai noi jocuri, precum Lord of the Rings Gollum, am fost nevoit să folosesc astfel un driver oferit spre testare direct de Acer, care era din luna aprilie, fără de care jocuri precum Assassin’s Creed Valhalla nu ar fi rulat. Putem spune astfel că mai este lucrat pe partea de driveri atât din partea Intel, cât și din partea producătorilor, pentru a oferi actualizările cele mai recente mai rapid. Suntem astfel într-o situație similară cu Android și distanța între actualizările Google și cele ale producătorilor de telefoane.

Testele au fost realizate pe o partiție nouă de Windows 11, instalat „pe curat”, pentru a evita eventuale conflicte cu driverele altor producători de plăci video care ar fi putut fi instalate anterior.

Pentru modelul BiFost ești nevoit să instalezi două aplicații de „control” pentru placa video. Una de la Intel, care integrează și partea de înregistrare și/sau streaming, plus control pentru overclocking, și Predator BiFrost de la Acer, care include profilurile de overclocking ale producătorului și controlul asupra LED-urilor RGB. Totuși, cele două nu par să comunice decât la prima pornire între ele. Dacă realizezi modificări de frecvențe sau TDP, acestea nu se transferă între ele. Am ținut aplicația Intel închisă pe parcursul testelor pentru a evita eventuale conflicte. NVIDIA, în schimb are GeForce Experience, care nu oferă decât funcții extra, overclocking-ul fiind lăsat exclusiv în mâinile producătorilor.

În afară de faptul că Assassin’s Creed Valhalla nu trecea de 10 secunde de rulare în Benchmark înainte de a crasha pe desktop cu cel mai recent driver și de faptul că Red Dead Redemption cu FSR activ crasha tot timpul la tranziția către testul de gameplay în Benchmark exclusiv în rezoluție 1440p (în 4K și 1080p a funcționat corect), nu am întâlnit alte astfel de probleme. Selecția de jocuri pe care o folosesc este compusă din titluri mai vechi și mai noi, care beneficiază și de tehnici de upscaling sau ray tracing, oferind o plajă destul de largă de mostre pentru diverse plăci video. Singurul lucru mai ciudat pe care l-am întâlnit a fost în cazul lui Rainbow Six Siege, unde performanța raportată este identică pe 1440p și 4K, sugerând o limitare pe undeva. Procesorul cu siguranță nu era o limitare, fiind vorba despre un Ryzen 7 7800X3D, cel mai puternic procesor pentru gaming al momentului.

Se pare că sistemul neconvențional cu două ventilatoare diferite funcționează destul de bine, atingând un maximum de 75 de grade în full load. Nivelul de zgomot este acceptabil și chiar mă așteptam la zgomot mai mare de la turbina de pe centru. Se pare însă că aceasta rulează la un nivel de rotații mai scăzut față de ventilatorul din spate. Singurul dezavantaj al acestui design este că nu poți avea liniște deplină. Plăcile video de la NVIDIA de exemplu, sub 50 de grade oprește complet ventilatoarele, dar design-ul BiFrost nu permite asta. Astfel, chiar și în Idle, acestea vor fi permanent în mișcare, la turații mai mici.

Singurul moment în care turbina face sunetul caracteristic acestei tehnologii de răcire este la pornirea Windows, când ventilatoarele rulează pentru câteva secunde la turație maximă.

Intel Arc A770 în varianta Predator Bifrost intră în zona de performanță cea mai căutată din piață

Am realizat testele de performanță folosind selecția obișnuită de jocuri video pe care o folosesc la toate review-urile de PC-uri și plăci video. Testele sunt rulate pe cele mai înalte profiluri disponibile în jocuri (Epic, Very High, Ultra, etc.), atât cu, cât și fără ray tracing, iar fiecare variație primește și un test cu upscaling, dacă acesta este disponibil. FSR 1.0 și 2.1 sunt compatibile cu toate plăcile video, deci rulez teste și cu acesta, dacă nu există sistemul echivalent al producătorului cipului grafic. Astfel, unele teste au fost rulate cu FSR de la AMD, altele cu Intel XeSS, soluția proprietară Intel.

Rezultatele sunt pozitive în majoritatea cazurilor, însă nu ar trebui să ne așteptăm de la miracole de la plăci video de aproximativ 400 de euro. Pentru Full HD, cu detalii la maximum, jocurile rulează la peste 60 de cadre pe secundă, iar unele chiar la peste 100, atunci când nu folosim Ray Tracing. Cu Ray Tracing, performanța scade, dar poate fi câștigată înapoi prin folosirea FSR sau XeSS. De altfel, XeSS este o tehnologie destul de bună din punct de vedere al calității imaginilor afișate, însă, la fel ca DLSS pe la începuturi, apar în anumite situații mici artefacte, care probabil că vor fi corectate în timp prin driveri noi. Totuși, acele imperfecțiuni apar doar dacă le cauți pe la marginile anumitor obiecte pe un fundal contrastant,  în rest imaginea fiind destul de curată. În 1080p cu profil Balanced, XeSS este comparabil în calitate cu FSR 1.0 pe același profil, deci destul de „blurry”. De la 1440p în sus, calitatea este foarte bună.

Gaming

3DMark

Aș putea recomanda această placă video și pentru 1440p pentru majoritatea jocurilor, unde atinge peste 60 de cadre pe secundă, în special atunci când folosești upscaling. La 4K, trebuie să te mulțumești de cele mai multe ori cu framerate-uri între 30 și 40 de cadre pe secundă, ceea ce poate fi un caz de utilizare complet valabil, în această zonă de preț.

Avantajul cel mai mare este însă VRAM-ul de 16 GB, care permite urcarea texturilor pe cele mai înalte valori inclusiv în 1440p sau 4K, ceva ce alte plăci video recente, inclusiv din zonele de performanță superioare, precum GeForce RTX 3080 cu 10 GB VRAM, nu prea permite.

Așa cum spuneam, chiar dacă experiența de utilizare nu este fără mici incidente, la un an de la lansare se pare că Intel a rezolvat o mare parte dintre probleme. Pot recomanda o placă de acest gen cu mențiunea că jocuri mai vechi, în special cele care folosesc versiuni mai vechi de DirectX, preucm 9 sau 10, s-ar putea să facă probleme. Placa este optimizată în special pentru DirectX 12, care are multe instrucțiuni comune cu DirectX 11, iar acestea vor fi jocurile care vor funcționa cel mai bine pe Intel Arc. Practic, jocurile care se lansează de acum înainte, vor rula fără probleme, iar Intel oferă drivere optimizate la lansările noilor titluri totuși, ideal ar fi ca și Acer să se miște destul de repede pentru a oferi propriile variante optimizate.

Concluzii

Se vede că Arc A770 este un produs din prima generație și că Intel nu s-a aruncat în zona high-end din prima. Probabil că generația Arc B va veni cu un salt major de performanță, asigurat atât de un proces de fabricație mai eficient, cât și de un design care să țintească către zona high-end, pentru prima dată. Cu mai mult efort concentrat pe software, Intel și-ar putea face loc între cei doi giganți, putând să „fure” din clienții lor în special în zona de medie, unde cele mai recente lansări au fost extrem de dezamăgitoare.

Implementarea Predator BiFrost de la Acer a lui A770 este una unică în piață și „distractivă” pentru cei care vor să experimenteze altceva în zona de hardware pentru PC. Totuși, în urma anunțurilor RTX 4060 și Radeon RX 7600, plus ieftinirile generațiilor anterioare, prețul de 2.200 lei ar trebui să mai scadă, pentru a putea concura mai bine în piață la acest nivel de performanță.