Odată cu lansarea noilor procesoare pentru desktop din gama Core i pe arhitectură Coffee Lake, Intel a decis să nu mai dezvăluie frecvenţa „Turbo” maximă pe care o atinge procesorul pe toate nucleele integrate. De acum înainte, doar frecvenţa de bază şi frecvenţa Turbo pentru primul nucleu este folosită în listările oficiale şi în materialele promoţionale, iar motivaţia pentru această decizie este cel puţin interesantă.
Conform reprezentanţilor Intel, compania va continua să ofere informaţiile relevante pentru utilizatori, precum frecvenţa de bază şi cea pentru Turbo pe un singur nucleu, însă frecvenţa maximă pe care o pot atinge toate nucleele procesorului nu va fi furnizată în mod oficial.
Această decizie a fost luată pentru a nu crea confuzie în rândul utilizatorilor, întrucât frecvenţa maximă pe toate nucleele este afectată de mai mulţi factori, printre care se numără şi tipul de răcire folosit, care poate să difere de la utilizator la utilizator. Frecvenţele de bază şi maxime pe un singur nucleu sunt însă constante, indiferent de configuraţie.
Desigur, această situaţie poate evita o serie de neplăceri, iar momentul ales pentru a face această schimbare este oportun. Compania Intel nu poate fi trasă la răspundere în cazul în care procesoarele sale nu ating performanţa promisă pe toate nucleele, dacă Intel nu promite un anumit nivel de performanţă. Tototadă, noile Intel Core i7 sunt primele modele destinate consumatorilor de rând care includ şase nuclee fizice. Întrucât procesul de fabricaţie nu poate garanta rezultate identice pe fiecare nucleu în parte, această statistică nu ar avea prea mult sens.
Cei pasionaţi de overclocking ştiu însă că procesoarele sunt întotdeauna o loterie, iar două chip-uri aparent identice (acelaşi model) nu sunt identice 100% şi în performanţe. Utilizatorii de rând însă cel mai probabil nu vor fi afectaţi de această decizie.