NVIDIA GeForce RTX 2070 review: ASUS ROG Strix, MSI Armor şi MSI Gaming Z

Frecvenţe, overclocking şi temperaturi

MSI GeForce RTX 2070 Armor

Cum spuneam anterior, MSI GeForce RTX 2070 Armor vine echipat cu un cip dintr-o gamă inferioară, deci nu este livrat cu un overclocking din fabrică, frecvenţele sale de bază fiind cele de referinţă, de 1.410 MHz pentru GPU şi 14.000 MHz pentru memorii. Din acest motiv, nu există nici o aplicaţie dedicată care să adauge un profil OC, aşa că am folosit pentru testare exclusiv MSI Afterburner.

În full load, cu frecvenţele de bază, cele două coolere mari au reuşit să ţină acest cip destul de rece, la 66 de grade folosind curba de răcire standard, cu o viteză de numai 53% din performanţa totală a acestora. Atunci când au fost forţate manual la maximum, temperatura a scăzut la numai 55 de grade, aceste valori sugerând un potenţial mare de overclocking. Chiar dacă frecvenţa de boost declarată oficial este de 1.740 MHz, MSI RTX 2070 Armora atins 1.800 MHz fără nicio intervenţie la setări şi 1.830 MHz la turaţie maximă a coolerelor. Pentru testare am folosit doar rezultatele folosind curba standard de răcire.

După cum spuneam, potenţialul de îmbunătăţire al frecvenţelor părea imens încă de la început, iar faptul că am atins un overclocking stabil de 220 MHz în plus pe GPU şi 800 MHz în plus pentru memorii pentru (1630 MHz CPU / 15.600 MHz) nu a fost deloc surprinzător, acest model ajungând uşor din urmă celelalte modele livrate cu performanţă mai bună de la început. Când vine vorba despre temperaturi, avem de a face cu 65 de grade folosind curba standard de răcire (boost 2.025 MHz), cu turaţie de 65% şi un zgomot perceptibil de la cooler şi doar 58 de grade cu ventilatoarele la turaţie maximă (boost 2.040 Mhz).

MSI GeForce RTX 2070 Gaming Z

Întrucât implementarea Gaming Z de la MSI este mai scumpă şi promite un overclocking din fabrică, era de aşteptat ca frecvenţele sale să fie mai mari încă de la început. Folosind aplicaţia MSI Dragon Centre pentru a aplica profilul OC standard, care adaugă 15 MHz la GPU şi 140 MHz la frecvenţa memoriilor. Astfel, am avut de a face cu o frecvenţă stock de 1.425 MHz, care a ajuns în boost la 1.935 MHz în full load folosind setările implicite. Memoriile, în consecinţă, au rulat la frecvenţa de 14.280 MHz. Acest caz de utilizare a constat într-o temperatură de 61 de grade Celsius în full load cu ventilatoarele la 62% din putere şi 52 de grade cu ventilatoarele la maximum, pentru un boost de 1.950 MHz.

Din păcate, la capitolul overclocking, Gaming Z nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. Această placă pare mai degrabă să fie o implementare pentru cei care nu vor să îşi bată capul foarte mult cu overclocking-ul manual. Cu numai 70 de MHz pentru GPU şi 7500 MHz pentru memorii, am atins frecvenţe semnificativ mai slabe decât în cazul implementării Armor (1.480 MHz / 15.000 MHz). Există posibilitatea ca unitatea noastră de test să fie „necâştigătoare” la loteria cipurilor. În cele din urmă, frecvenţa în boost a urcat până la 1.980 MHz la 62 de grade şi turaţie de 62%, diferenţă de numai un grad faţă de frecvenţele „stock” şi 1.995 MHz la 54 de grade la turaţie maximă.

ASUS ROG Strix GeForce RTX 2070 Gaming

În cele din urmă ASUS ROG Strix Gaming ţinteşte cam spre acelaşi segment de piaţă precum Gaming Z, cu un overclocking modest aplicat folosind ASUS GPU Tweak 2 de 30 MHz la GPU (1.440 MHz). Acest profil implicit nu vine şi cu o creştere a frecvenţei memoriilor. Astfel, în „full load”, placa atinge o frecvenţă de boost de 1.935 MHz, similar cu Gaming Z, dar la o temperatură mai scăzută cu răcirea setată pe „Auto”. La 59% din puterea ventilatoarelor, implementarea ROG Strix atinge o temperatură maximă de 59 de grade Celsius. Cu ventilatoarele la maximum avem doar 54 de grade şi o frecvenţă de boost neschimbată.

La capitolul overclocking, am reuşit să creştem frecvenţele puţin mai mult decât în cazul lui Gaming Z, cu 100 MHz la CPU şi 700 MHz la memorii pentru valori de bază de 1.510 MHz, respectiv 15.400 MHz. Şi aceste valori s-au dovedit a fi mai mici decât ceea ce am reuşit să „stoarcem” din implementarea Armor, gândită teoretic drept o soluţie mai ieftină, cu un cip de calitate mai slabă. În full load cu overclocking, soluţia ROG Strix a atins frecvenţa de 1.980 MHz cu turaţia ventilatoarelor pe Auto la 61% şi 61 de grade Celsius, în timp ce frecvenţa maximă atinsă de acest model cu turaţia la maximum a fost de 1.995 MHz la o temperatură de 56 de grade.

Astfel, ne face să ne întrebăm dacă soluţia TU106-400-A1 este într-adevăr cea slabă, întrucât ambele implementări bazate pe cipul TU106-400A-A1 s-au dovedit a performa mai slab în urma overclocking-ului. Există şi şansa ca modelul Armor testat să fi fost un adevărat câştigător la loteria cipurilor, un adevărat „golden sample”.